Romgaz, între declinul zăcămintelor vechi și promisiunea Neptun Deep

Romgaz a extras 3,6 miliarde de metri cubi de gaze în primele nouă luni din 2026, cu 2,1% mai puțin decât anul trecut, în timp ce producția de electricitate s-a dublat în trimestrul al treilea. Cifrele arată o companie aflată între două perioade: zăcămintele vechi produc tot mai puțin, profitul rămâne foarte mare, dar este limitat de prețul reglementat impus de stat.

Schimbarea reală a Romgaz vine abia în 2027, când proiectul Neptun Deep ar putea aproape dubla producția companiei, iar noua centrală de la Iernut ar trebui să funcționeze, în sfârșit.

Zăcăminte vechi, declin lent

Indicator (primele 9 luni din 2026)          Valoare           Variație anuală
Producție de gaze (brut)                                          3,6 mld. mc      −2,1%
Gaze din producția internă vândute                     3,43 mld. mc     −5,6%
Producție de electricitate                                        484 GWh            +0,8%
Extracții din depozite                                               1,49 mld. mc      +19,3%
Injecții în depozite                                                    1,73 mld. mc       −15,5%

Scăderea de 2% a producției este obișnuită pentru zăcămintele mature ale Romgaz, unde presiunea naturală scade de la an la an. Compania o compensează parțial prin reabilitarea sondelor existente și prin foraje noi. În trimestrul al treilea, extracția a crescut chiar ușor, cu 0,7%, la 1,2 miliarde de metri cubi.

Vânzările au scăzut însă mai mult decât producția, cu 5,6%. O parte din explicație ține de prețul reglementat, iar o alta poate ține de felul în care compania împarte volumele între vânzări, consum propriu și depozitare.

Depozitarea merită urmărită. Romgaz administrează, prin Depogaz, cel mai mare operator de înmagazinare din România. În primele nouă luni s-a extras cu 19% mai mult gaz din depozite și s-a injectat cu 15% mai puțin. Asta poate însemna că depozitele intră în iarnă mai puțin pline, deși datele publicate nu permit o concluzie fermă.

Saltul electricității, o recuperare

Creșterea de 118% a producției de electricitate din trimestrul al treilea, la 302 GWh, pare spectaculoasă. Pe nouă luni, însă, avansul este de doar 0,8%. Explicația ține de un prim semestru foarte slab, cu o producție aproape înjumătățită față de anul trecut. Trimestrul al treilea doar a recuperat terenul pierdut.

Cel mai probabil, producția vine din vechea centrală de la Iernut; compania nu a explicat încă saltul, iar rezultatele financiare pe nouă luni apar pe 13 noiembrie. Noua centrală în ciclu combinat, de 430 MW, nu funcționează încă. Proiectul trebuia pornit la începutul lui 2020, dar a trecut prin rezilierea contractului cu constructorul și prin amânări succesive. Termenul final este acum 31 decembrie 2026, iar Romgaz speră ca centrala să livreze primul curent până la sfârșitul anului.

Miza economică este importantă. Cu o centrală proprie, Romgaz își poate transforma gazele în electricitate și poate câștiga marja dintre prețul gazului și cel al curentului, în loc să vândă gazul la un preț reglementat. Este începutul unei integrări a companiei de la extracție până la producția de energie.

Profit mare, plafonat de stat

În primul semestru, ultimele rezultate financiare disponibile, Romgaz a obținut un profit net de 1,74 miliarde de lei, cu 3,4% mai mult decât anul trecut, deși cifra de afaceri a scăzut cu 8,6%, la 3,88 miliarde de lei. Marja de profit net a fost de aproape 45%, una dintre cele mai mari din economia românească. Creșterea profitului se datorează însă mai ales unui impozit pe profit mai mic, nu activității de bază.

Principala frână este prețul reglementat. Prin OUG 12/2026, Romgaz trebuie să vândă gazele destinate populației și producătorilor de energie termică la 110 lei/MWh, între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027. La începutul anului, furnizorii estimau un preț de piață de circa 170 lei/MWh, iar de atunci criza din Strâmtoarea Ormuz a scumpit gazele pe bursele europene.

În practică, Romgaz finanțează o parte din protecția consumatorilor. Statul, care deține 70% din companie, alege între dividende mai mari și facturi mai mici pentru populație. Comisia Europeană a deschis deja o procedură de infringement împotriva României pentru că obligă producătorii să vândă gaze la preț fix.

Neptun Deep, schimbarea de dimensiune

Miza principală a companiei se află în Marea Neagră. Prima producție din Neptun Deep este estimată pentru prima jumătate a anului 2027, iar nivelul maxim de producție ar trebui atins până la sfârșitul trimestrului al treilea din 2027. Platforma și conducta au fost instalate, iar șapte din cele zece sonde sunt gata. Doar în primul semestru, Romgaz a alocat proiectului peste două miliarde de lei.

La nivel maxim, Neptun Deep va produce circa 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an, timp de aproximativ zece ani, iar Romgaz deține jumătate din proiect. La ritmul actual, compania produce în jur de 4,8 miliarde de metri cubi pe an, așa că partea sa din Neptun Deep ar însemna aproape o dublare a producției. Câștigul depinde însă de respectarea calendarului și de prețul la care vor putea fi vândute gazele. Romgaz nu semnase încă, la ultima informare, contracte pentru aceste volume.

Ce poate merge prost

Primul risc este reglementarea. Dacă plafonarea prețului se prelungește după martie 2027 și se extinde și la gazele din Neptun Deep, câștigul din creșterea producției se reduce. Al doilea este calendarul: Neptun Deep pare în grafic, dar Iernut are un istoric lung de amânări. Al treilea ține de bani: statul are nevoie de dividende pentru buget, într-o perioadă de deficit mare, iar compania are nevoie de resurse pentru investițiile sale.

Romgaz este astăzi o companie foarte profitabilă, cu o producție în ușor declin, aflată într-un an de tranziție. Testul real vine în 2027: atunci se va vedea dacă devine un producător aproape dublu ca mărime sau rămâne o companie care finanțează, prin prețuri reglementate, protecția socială a statului.