Planta aromatică ce poate înlocui o parte din sare. Ce trebuie să știi înainte să o folosești zilnic
Gustul intens al rozmarinului uscat poate înlocui o parte din sarea pusă în mâncare, iar asta ar putea ajuta la menținerea unei tensiuni arteriale normale. Condimentul, folosit atât în bucătărie, cât și în medicina tradițională, conține și mai mult calciu decât cașcavalul, potrivit publicației poloneze Planeta.pl. Planta aromatică poate fi pusă în cartofi, carne, pește sau supe, ori poate fi băută sub formă de infuzie.
Rozmarinul uscat poate înlocui o parte din sarea din mâncare
Aroma puternică a plantei este principalul ei avantaj în bucătărie. Așa că rozmarinul permite reducerea cantității de sare adăugate în preparate. Potrivit Planeta.pl, acest lucru ar putea contribui la menținerea unei tensiuni arteriale normale.
Condimentul se potrivește cu o gamă largă de mâncăruri. Printre ele se numără cartofii copți, legumele, carnea, peștele, supele și sosurile.
Mai mult, rozmarinul uscat se combină foarte bine cu uleiul de măsline, usturoiul și alte plante aromatice. Împreună, acestea dau preparatelor un gust intens și o aromă deosebită.
Cum se prepară infuzia de rozmarin uscat
Pe lângă rolul de condiment, rozmarinul poate fi consumat și ca ceai. Rețeta e simplă: peste o linguriță de rozmarin uscat se toarnă apă fierbinte. Amestecul se lasă apoi acoperit aproximativ 5–10 minute.
Iar folosirea regulată a plantei în bucătărie ar aduce în alimentație substanțe vegetale cu proprietăți antioxidante. Totuși, cantitatea de minerale obținută astfel este mică, precizează publicația poloneză.
Referitor la cât se consumă, specialiștii recomandă moderația. Rozmarinul ar trebui să fie parte dintr-o alimentație variată și echilibrată.
Condimentul are mai mult calciu decât cașcavalul
Cea mai surprinzătoare cifră privește calciul. Rozmarinul uscat ar conține aproximativ 1.280 de miligrame de calciu la 100 de grame, adică mai mult decât cașcavalul. Mineralul este important pentru sănătatea dinților și a oaselor.
Lista nu se oprește aici. La aceeași cantitate de 100 de grame, planta ar avea circa 955 mg de potasiu, 42,6 g de fibre, 29,3 mg de fier și 220 mg de magneziu.
Fiecare mineral are rolul lui. Potasiul ajută la reglarea tensiunii arteriale și la buna funcționare a mușchilor. Fierul este implicat în producerea hemoglobinei, iar magneziul este esențial pentru sistemul nervos și muscular.
Ba mai mult, rozmarinul conține acid rozmarinic și acid carnosic. Acești compuși ar contribui la neutralizarea radicalilor liberi, adică au efect antioxidant.
Pe de altă parte, planta este folosită în mod tradițional pentru digestie. Ar ameliora balonarea, senzația de prea plin și indigestia. Anumite substanțe din compoziția ei au arătat și efecte antiinflamatoare, însă doar în studii de laborator.
Studiile despre rozmarin și aroma lui sugerează și o posibilă legătură cu memoria și concentrarea. Concret, planta ar putea influența anumite aspecte ale funcțiilor cognitive.
Cine trebuie să consume rozmarinul cu prudență
Beneficiile vin însă cu limite. Consumul unor cantități mari de rozmarin poate provoca iritații gastrice și alte probleme digestive.
Uleiul esențial de rozmarin nu trebuie înghițit. Produsul este foarte concentrat și poate deveni toxic dacă este ingerat.
Femeile însărcinate și cele care alăptează sunt sfătuite să fie atente, mai ales la cantitățile mari și la preparatele concentrate pe bază de rozmarin. Siguranța acestora nu a fost suficient demonstrată în cazul lor.