S-a încheiat o veche dispută printre magistrați: interviul bate examenul la vârful Justiției

Selecția judecătorilor de la vârful Justiției a fost validată. Curtea Constituțională a României a trântit ușa în fața oricărui examen scris, respingând cu unanimitate de voturi o excepție crucială. Miza nu e doar o lege, ci modul în care ajung la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) cei care ne decid soarta: doar pe baza de interviu, nu de competențe testate!

Bătălia pentru standarde: interviu vs. probă scrisă

În centrul controversei a stat art. 521 alin. (2) din vechea Lege 303/2004 privind statutul magistraților. Conform acestui text, concursul de promovare la ÎCCJ, în cazul anumitor candidați cu vechime, consta doar dintr-o evaluare a actelor profesionale și un interviu susținut în fața Secției pentru judecători a CSM.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Asociația Forumul Judecătorilor din România (AFJR). Critica principală a fost extrem de captivantă:

• Subiectivismul vs. obiectivitatea: AFJR a argumentat că eliminarea probei scrise, cu caracter practic, sporește „doza de subiectivism” în selecție. Se temeau că doar interviul nu asigură accederea la ÎCCJ a persoanelor cu „un înalt nivel de pregătire profesională.”
• Discriminarea: S-a susținut că reglementarea creează o discriminare nejustificată față de promovările la celelalte instanțe, unde exigența profesională este mai riguroasă, în ciuda faptului că la instanța supremă se impun standarde superioare.
• Încălcarea angajamentelor internaționale: Critica a vizat și ignorarea recomandărilor europene (Comisia Europeană, GRECO, Comisia de la Veneția) care solicită criterii obiective și calitative bazate pe competențe.

09:45, 14.10.2025 • Justitie

Blocaj juridic pe filiera aurului! Înalta Curte refuză să dezlege un mister de milioane de lei

21:12, 04.10.2025 • Justitie

Înalta Curte confirmă excluderea probelor SRI în dosarul Tel Drum. Liviu Dragnea obține o decizie definitivă favorabilă

Verdictul CCR: opțiune exclusivă a legiuitorului

În ciuda argumentelor puternice și a îngrijorărilor exprimate de Curtea de Apel Constanța, care a sesizat CCR, judecătorii constituționali au respins excepția, declarând textul ca fiind constituțional în raport cu criticile formulate.

Unanimitatea votului este deosebit de notabilă. Curtea a statuat, în esență, că:

1. Marja de apreciere a Parlamentului: Nicio dispoziție constituțională nu impune probele de concurs la ÎCCJ. Constituția lasă la latitudinea legiuitorului (Parlamentului) să stabilească aceste condiții, fiind o simplă „opțiune legislativă.”
2. Statutul unic al ÎCCJ: Faptul că probele pentru promovarea la ÎCCJ diferă de cele pentru curțile de apel sau tribunale este justificat de caracterul unic și supraordonat al instanței supreme în sistemul judiciar.
3. Refuzul de a substitui: CCR a reiterat că nu se poate substitui Parlamentului. Sugestiile privind îmbunătățirea procedurilor, cum ar fi reintroducerea probei scrise, sunt aspecte de oportunitate legislativă, nu de neconstituționalitate.

De la legea veche la cea nouă

Deși Decizia 314 vizează o lege abrogată (Legea 303/2004), CCR a menționat că prevederile criticate sunt aplicabile în litigiul de la Constanța. Mai mult, Curtea a arătat că soluția legislativă a fost preluată, într-o redactare asemănătoare, și în noua Lege nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Practic, CCR a reconfirmat o decizie anterioară similară (Decizia 520/2022) luată la controlul a priori al noii legi.

Prin urmare, Decizia 314 a CCR subliniază că, în viziunea actuală a Curții, modul de selecție la vârful justiției, bazat preponderent pe evaluarea profesională și interviu, nu încalcă Legea Fundamentală, lăsând astfel ușa deschisă pentru menținerea acestui mecanism de promovare. Rămâne de văzut cum va evolua dezbaterea publică și cea profesională în jurul acestei decizii definitive și general obligatorii.