Salarii de lux în instituții cu pierderi din subordinea lui Bolojan: Un șef câștigă dublu față de premier
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/05/cresteri-de-taxe-scaled.jpg)
În plin scandal privind cheltuirea banului public și în contextul unei promisiuni de reformă administrativă, ies la iveală cazuri care sfidează logica și realitatea economică. Cel mai recent exemplu vine de la Institutul pentru Cercetare în Informatică (ICI), aflat în subordinea Guvernului și coordonat de Secretariatul General al Guvernului, condus de Ilie Bolojan.
Directorul general al ICI, Adrian Victor Vevera, încasează lunar un salariu net de aproximativ 35.000 de lei, adică de peste două ori mai mult decât premierul Bolojan. Salariul oficial nu apare pe site-ul instituției, așa cum cere legea. Totuși, potrivit datelor din bugetul aprobat pe 2024, venitul anual al lui Vevera ajunge la 650.000 de lei, la care se adaugă indemnizația de membru în Consiliul de Administrație al ICI – încă 3.200 de lei lunar. În total, veniturile lui depășesc lunar 38.000 de lei.
ICI susține că se autofinanțează, dar înregistrează pierderi majore
Deși ICI susține că nu primește bani direct de la bugetul de stat, ci își acoperă cheltuielile din servicii IT și consultanță, execuția bugetară pe anul 2023 arată contrariul: instituția a înregistrat pierderi de peste 6 milioane de lei, cu venituri totale de 51 de milioane și cheltuieli de 57 de milioane.
Aceste cifre ridică semne de întrebare nu doar cu privire la eficiența instituției, ci și la corectitudinea justificării pentru salariile directorilor. Într-un climat de austeritate bugetară și reforme promise, astfel de discrepanțe nu pot trece neobservate.
„Salarii combinate” – rețeta perfectă pentru venituri fabuloase
Un alt exemplu notabil este cel al lui Stănică Nicolae Cristian, directorul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNP). Pe lângă funcția principală, acesta ocupă poziții în două consilii de administrație: Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIM) și Fondul Român de Contragarantare (FRC).
Prin cumularea acestor funcții, venitul său lunar atinge aproape 25.000 de lei net – 9.700 lei de la CNP, 7.200 lei de la FNGCIM și 7.900 lei de la FRC. Situația este cu atât mai controversată cu cât declarația sa de avere nu este publicată pe site-ul CNP, lipsind astfel transparența cerută de lege.
Secretari de stat cu „leafă specială”: discrepanțe și privilegii
Și în subordinea Ministerului Dezvoltării apar exemple de venituri exagerate. Ionel Tescaru, șeful Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), încasează aproximativ 23.000 de lei lunar, cu peste 13.000 de lei mai mult decât salariul standard pentru rangul său de secretar de stat (aprox. 9.700 lei).
Fiecare secretar de stat beneficiază, pe lângă salariu, de mașină de serviciu, șofer și doi consilieri personali, ceea ce contribuie suplimentar la presiunea pe bugetul de stat.
Guvernul pregătește tăieri, dar fără a indica clar cine cade sub lamă
Într-un climat tensionat, Ilie Bolojan promite o restructurare a administrației publice și reducerea cheltuielilor. Cu toate acestea, nu este clar dacă vor fi vizate și instituțiile în care se regăsesc aceste salarii controversate.
176 de posturi sunt în prezent în subordinea Cancelariei Prim-Ministrului, dintre care 77 sunt ocupate doar de secretari de stat, consilieri, șoferi și personal auxiliar. În aceste condiții, Guvernul promite un nou val de reforme, care ar trebui să includă:
-
reducerea numărului de posturi,
-
eliminarea indemnizațiilor nejustificate,
-
optimizarea structurilor administrative.
Conferința de presă anunțată pentru astăzi, ora 15:00, susținută de Mihai Jurca – șeful Cancelariei premierului – ar urma să clarifice măsurile din prima fază a reorganizării.
OUG cu impact masiv, în pregătire. Bolojan cere eficiență: „Nu trebuie să fim mai mulți decât e cazul”
Potrivit surselor guvernamentale, săptămâna viitoare va fi adoptată o Ordonanță de Urgență pentru restructurarea administrației centrale. Aceasta ar putea include concedieri colective, reducerea consiliilor de administrație și plafonarea salariilor în instituțiile subordonate Guvernului.
Informațiile neoficiale indică faptul că deja s-au cerut liste cu angajați ce urmează să fie disponibilizați, lucru care a generat tensiuni în interiorul instituțiilor.
În replică la nemulțumirile apărute, Mihai Jurca a precizat că reformele vizează eficientizarea, nu represalii: „Nu trebuie să fim mai mulți decât e cazul”, a declarat el. Tonul tranșant al Cancelariei vine pe fondul presiunilor externe și interne privind reducerea cheltuielilor bugetare și a eliminării risipei.