Săptămâna politică românească

Semnale de alarmă. Vin din cam toate direcțiile politicului românesc. Unele dintre ele riscă să treacă neobservate, hărmălaia lumii politice inundă tot spațiul comunicării și blochează, ca o pastă groasă și fetidă, orice nișă din care mai străbat strigătele de ajutor. Vocile independente, câte mai sunt prin presa românească de investigație, au parte de concedieri brutale.

Vocile care se opun variantelor oficiale ale unor pretexte de cercetare DNA sunt neglijate sau decredibilizate pe orice căi. Decontul ultimilor ani de guvernare se face, iarăși, pe socoteala celor mai slabi. Iar hora majorărilor de salarii se îndrăcește, în pofida tuturor avertismentelor.

Sondaj INSCOP – cifre previzibile și nu prea

Mircea Geoană conduce în clasamentul încrederii cu 36.3% încredere multă şi foarte multă. Secretarul General Adjunct al NATO este urmat de Laura Codruţa Kovesi cu 34.3% încredere multă şi foarte multă şi Emil Boc cu 32.4%. Clasamentul este continuat de premierul Marcel Ciolacu cu un capital de încredere de 25.3%, Diana Şoşoacă cu 22.7%, Gabriela Firea cu 21.4% şi George Simion cu 20.7%. În Nicolae Ciucă au încredere multă şi foarte multă 19.1% dintre cei intervievaţi, iar în Klaus Iohannis 16.2%. Ilie Bolojan beneficiază de un capital de încredere de 12.9%, iar Cătălin Drulă de 6.7%.

Klaus Iohannis este politicianul cu cea mai mare notorietate dintre numele testate, 100% dintre respondenţi declarând că au auzit de el. Şeful statului este urmat de Gabriela Firea cu o notorietate de 94.6%, Diana Şoşoacă cu 93.8%, Emil Boc cu 93.7%, Mircea Geoană cu 92.2% şi Marcel Ciolacu cu 92%.

86.5% dintre cei intervievaţi spun că au auzit de fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi, 83.8% de liderul liberal Nicolae Ciucă şi 81.4% de liderul AUR George Simion. Liderul USR Cătălin Drulă beneficiază de o notorietate de 41.6%, în timp ce Ilie Bolojan de 34.3%.

Cifre previzibile la încredere, depărtarea primilor trei de mediul politic românesc activ și jocurile acestuia aduce un plus de încredere odată cu ideea că ar fi nevoie de cineva plasat în afara acestor jocuri pentru a media, din poziția supremă a Statului Român, războiul nostru politic permanent. Ceea ce ne-am dorit dintotdeauna și nu a devenit niciodată realitate.

Surprinde, desigur, nivelul de încredere pe care par să-l aconteze trio-ul Șoșoacă, Firea, Simion. Totuși, să nu confundăm încrederea cu intenția de vot. Aceasta din urmă se va cristaliza în lunile ce urmează și va ține cont de mult mai mulți factori decât, de exemplu, satisfacția de a o vedea pe Șoșoacă cum își tăvălește inamicii prin Parlament.

Notorietatea nu e foarte relevantă în momentul de față, dovadă includerea în măsurătoare a lui Klaus Johannis, care nu va mai candida. Totuși, uite că dacă te zbați suficient și reușești să devii subiect de breaking news-uri frivole, poți câștiga notorietate foarte rapid. Ce se ascunde în spatele acestor procente este cu precădere munca asiduă de a pătrunde cât mai des în centrul atenției publice, pe orice căi și mai cu seamă prin calea cea mai sigură, aceea de a stârni controverse. Atunci când nu dormi cuminte într-o demnitate de expunere publică maximă, trebuie să te îmbrâncești un pic ca să atragi atenția.

Ni se pregătește un OUG interesant

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice potrivit prevederilor legale în vigoare se majorează cu 5% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023, arată un proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului.

OUG este deocamdată doar în faza de proiect, dar are în vedere și majorarea în 2024 a cuantumului brut al salariilor de bază ale personalului didactic, personalului didactic auxiliar precum și al personalului nedidactic după cum urmează:

începând cu data de 1 ianuarie 2024 cu un procent de 13% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023;
începând cu data de 1 august 2024 cu un procent de 7% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2023

În sfârșit, pare că se va întâmpla îndelung așteptata creștere de salarii pentru profesori! Să te ții performanțe în învățământul românesc!

Proiectul de OUG conține și alte prevederi de natură să stimuleze imaginația. Cum ar fi: Nu se va acorda miere de albine ca supliment nutritiv pentru preșcolari și elevilor din învățământul primar de stat, privat și confesional în 2024.

Sau: Pensiile speciale pentru primari se suspendă până la 1 ianuarie 2025.

Și nu în ultimul rând: Angajatorii vor putea pot oferi salariaților abonamente la sala de fitness în limita a 100 euro, nu 400 de euro ca în prezent.

Mai sunt și altele, multe altele, toate ca măsuri de austeritate bugetară, să fim bineînțeleși. Lucruri asupra cărora gânditorii noștri economici s-au aplecat cu atenția chinezească la detalii, cu grija neprecupețită de a pune mereu la adăpost Bugetul Țării de excese! Ce mai putem spune? Să așteptăm în liniște Ordonanța!

De la Nistru pân la Tisa tot românul plânsu-PISA!

Rezultate PISA 2023: România, penultimul loc din UE. Aproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeți funcțional. Cifrele arată că performanța elevilor de 15 ani, aflați aproape de finalizarea învățământului obligatoriu, este pe penultimul loc din Uniunea Europeană. Aproape jumătate se încadrează la analfabetism funcțional la matematică, științe și citire. Elevii de clasa a IX-a au avut scoruri mari doar la viteza cu care leagă prietenii cu colegii. Ceea ce, spun sociologii, ține de felul nostru de a fi, ca popor, și nu de calitatea educației din școli.

7600 de elevi din 260 de școli au participat la testarea PISA. În acest an accentul a fost pus pe matematică. Rezultatele sunt dezastruoase. 49% se înscriu în zona analfabetismului funcțional și numai 4% au scoruri de înaltă performanță. Nivelul e mediocru și pentru celelalte două domenii – la științe, 44% dintre cei testați au avut rezultate submediocre, iar la lectură, 42% dintre elevii de 15 ani citesc greu sau nu înțeleg ce-au citit.

Doamna ministru de resort Ligia Deca ne asigură că lucrurile vor merge spre bine, aducând ca argument și acordarea burselor de merit primilor 30% din elevii fiecărei clase, inclusiv celor peste 200 de elevi cu medii sub 2.

Coroborat și cu majorarea iminentă a salariilor personalului didactic e de așteptat să renască pofta de carte în România!

Mai ales că, iată, testele PISA l-au scos din sărite până și pe prim-ministrul Ciolacu:

Vă anunț că în acest weekend vom lucra împreună pe proiectul de buget pe 2024, unde investițiile reprezintă fundamentul viziunii noastre de dezvoltare economică. De asemenea, va exista cea mai mare alocare bugetară din istorie pentru Educație, ca să fie clar pentru toată lumea! Însă, mai ales după rezultatele României la testele PISA, îi cer doamnei ministru Deca să vină cu soluții privind criteriile de performanță în învățământ! Orice cheltuială trebuie însoțită și de o reformă și să aibă ca rezultat performanța! Nu ne putem aștepta ca, doar mărind salariile, să se întâmple o minune! Pentru că nu se va întâmpla! Așadar, trebuie introduse criterii de perfomanță în funcție de care salariile vor crește!”, a declarat premierul în ședința de Guvern de vineri.

E clar, se mișcă lucrurile în Educație. Să te ții reviriment! Măcar declarativ, sunt ceva șanse. Nu?