Satul Poveştilor de lângă munții Iezer-Păpușa

Poate că, mulţi dintre noi nici nu ştim că există, poate că, la fel de mulţi, nu credem – sau nu mai credem – în poveşti. Cum se întâmplă şi cu Moş Crăciun. Există, nu există, crezi, nu crezi… Şi, totuşi, ele, poveştile, există.

Pe unele le aflăm, pe altele le trăim. Ba, cum toate în lume trebuie să aibă nu doar un nume, ci şi locul lor, şi poveştilor li s-a destinat unul. Se numeşte chiar aşa, Satul Poveştilor. Şi se află în judeţul Argeş, la cinci kilometri de oraşul Câmpulung Muscel.

Un om de cultură din Târgovişte, Victor Mihalache, a propus – şi a obţinut aprobarea – autorităţilor din comuna argeşeană Bughea de Sus, situată în apropierea munţilor Iezer-Păpuşa, la cinci kilometri de Câmpulung Muscel, să înfiinţeze un parc de joacă pentru copii.

Un parc altfel decât toate celelalte parcuri. Unul unde nu doar se spun, ci se trăiesc poveştile. Cele clasice, ale copilăriei celor mai mulţi dintre noi, dar şi cele proprii copiilor de astăzi. Unul care să păstreze tradiţiile poporului român, dar care să-i atragă şi să-i facă pe copii să renunţe la jocurile de pe telefon şi care, totodată, să-i implice în jocul de-a povestea şi de-a viaţa.

Satul Poveştilor

Parcul a căpătat cel mai frumos nume din toate câte există: Satul Poveştilor. El s-a format în jurul unei căsuţe vechi de peste o sută de ani şi a unei scorburi de lemn, numai bună pentru tot felul de activităţi. Acestora li s-au adăugat peste o mie de păpuşi de porţelan, colecţii de timbre, de scoici, de minerale, de insecte, de animale de pluş.

De asemenea, în Satul Poveştilor se organizează ateliere de olărit, de caligrafie, de desen, de pielărie, de confecţionat instrumente muzicale. Nu lipsesc spectacolele de teatru şi divertisment, taberele cu tematică de fotografie, film şi televiziune. La cererea părinţilor şi copiilor, se organizează şi activităţi personalizate.

Satul Poveştilor are şi o dioramă care reprezintă regiunile rurale ale României. Şi, scriitorul Victor Mihalache, cel care a făcut posibilă existenţa Satului Poveştilor, intenţionează să înfiinţeze în sat şi o mică fermă de animale. Dorinţa omului de cultură e să atragă în Satul Poveştilor cât mai mulţi copii din ţară, dar şi din străinătate.