Scandalul jafului din Olanda ia amploare. Fostul șef al Muzeului de Istorie lansează acuzații grave: „Au mințit, sticla antiefracție nu a fost folosită”

Cazul furtului spectaculos al tezaurului dacic din Olanda revine în actualitate cu noi dezvăluiri șocante. Ernest Oberländer, fost director al Muzeului Național de Istorie din București, a lansat noi acuzații tăioase despre modul în care a fost posibil jaful de la Muzeul Drents din Assen. Acesta a criticat dur conducerea instituției din Olanda, precizând că oficialii de acolo nu au luat măsurile de securitate pe care le promiseseră contractual.

Acuzaţii după jaf

Fostul director susține că partenerii olandezi nu au fost sinceri în privința protocoalelor de siguranță.

„Au minţit. Nu au respectat acordul din raportul instalației. Securitatea era primordială, dar sticla antiefracție promisă nu a fost folosită, iar coiful a fost furat cu două lovituri de ciocan”, a declarat Ernest Oberländer într-un interviu acordat RTL.

Raportul secret al instalației

Modul în care colecțiile muzeale sunt gestionate și securizate împotriva incendiilor sau furtului este documentat meticulos într-un așa-numit raport al instalației. Acest document tehnic, care vizează expoziția din Assen, nu a fost încă făcut public, iar fostul director explică de ce acest lucru este necesar pentru siguranța generală.

„Nu ar fi trebuit să fie. Toate detaliile despre securitatea Muzeului Drents sunt acolo. Dacă se scurge informația, va trebui să revizuiască întregul sistem de securitate”, spune Oberländer.

Trauma unui an întunecat

Ernest Oberländer a explicat faptul că proiectul împrumutului artefactelor către Muzeul Drents s-a născut dintr-un sentiment pozitiv față de Olanda și din dorința de a promova cultura națională.

„Îi iubesc pe olandezi şi am vrut să împărtășesc moştenirea românească cu lumea. Pregătirea pentru expoziție a fost meticuloasă, iar muzeul părea cel mai bine protejat dintre toate muzeele cărora le împrumutasem anterior piese”, a mai spus Oberländer.

Totuși, evenimentele ulterioare l-au marcat profund. Fostul director a povestit cum jaful, concedierea sa și criticile primite i-au afectat profund anul 2025.

„A fost un an întunecat. Îmi revin încetul cu încetul datorită medicamentelor”, a mărturisit acesta.

Avertismente ignorate de olandezi

Un raport al asigurătorului a dezvăluit faptul că Muzeul Drents a fost avertizat cu privire la breșele de securitate înainte de jaf. Cu patru săptămâni înainte de deschiderea expoziției „Dacia, Imperiul Aurului și Argintului”, în iulie 2025, un expert de la asigurătorul muzeului, Aon, a efectuat o inspecție completă. Expertul a avertizat în mod explicit muzeul cu privire la punctele slabe pe care hoții de artă le-au exploatat ulterior. Raportul a arătat clar că vitrinele erau prea slabe.

„Rezistența la efracție a vitrinelor este prea scăzută, având în vedere valoarea asigurată. Prin urmare, recomandăm securitate suplimentară: utilizați vitrine cu rezistență la efracție de cel puțin cinci minute”, a scris expertul Aon în raport.

Cu toate acestea, Muzeul Drents nu a înlocuit vitrinele, iar hoții au reușit să intre printr-o mică deschizătură, în ciuda sistemelor de alarmă avansate și a geamurilor care ar fi trebuit să fie antiglonț.

Ancheta și recompensa uriașă

După jaf, trei suspecți principali au fost arestați, dar Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice au dispărut fără urmă. Omul de afaceri olandez Alex van Breemen a oferit 250.000 de euro pentru informații care să ducă la recuperarea lor. Conform rechizitoriului, procurorii olandezi au precizat că probele indică în mod clar că tezaurul nu a fost topit. Muzeul Drents nu a comentat calitatea sticlei folosite pentru vitrine, declarând doar că a respectat condițiile de asigurare și a împărtăşit toate informațiile necesare cu omologii români.