Scandalul zilei: admiterea la liceu, deschisă aranjamentelor. Ministerul mai taie și bursele săracilor pe timpul vacanței

Două proiecte publicate aproape simultan au provocat zaveră în Educație. Primul permite liceelor să controleze aproape integral admiterea pentru jumătate dintre locuri, fără garanții elementare împotriva favorizării candidaților. Al doilea elimină plata burselor sociale în vacanțe, dar „uită” să menționeze tăierea în nota de fundamentare. Deocamdată sunt proiecte, nu reguli definitive. Tocmai acum trebuie însă desfăcute și discutate.

Ministerul Educației pregătește pentru 2027 o admitere cu două viteze.

Evaluarea Națională rămâne obligatorie, dar liceele vor putea organiza propriul concurs pentru cel mult 50% dintre locuri.

Elevii care intră acum în clasa a VIII-a sunt primii vizați.

Concursul va avea două probe, susținute după Evaluarea Națională.

Materiile sunt alese de liceu în funcție de profil, iar subiectele vor fi unice la nivel național.

La matematică-informatică se poate alege dintre matematică, informatică/TIC și fizică; la științele naturii – biologie, chimie și fizică; la filologie – română, limbă modernă și latină; la științe sociale – geografie, educație socială și istorie.

Proiectul Ministerului Educației

Evaluarea Națională poate deveni aproape decorativă

Fiecare liceu își stabilește singur ponderea probelor proprii în media finală. Proiectul nu impune un minim sau un maxim.

Teoretic, un colegiu poate atribui concursului său 90%, iar Evaluării Naționale doar 10%.

Liceul stabilește și criteriile de departajare, organizează probele, numește comisia, corectează lucrările, calculează mediile și rezolvă contestațiile. Inspectoratul doar avizează procedura.

Adică aceeași instituție face regulamentul, arbitrează meciul, verifică tabela și soluționează reclamația împotriva propriului arbitraj.

Autonomie școlară, varianta „noi centrăm, noi dăm cu capul și tot noi validăm golul”.

Porțile lăsate deschise pentru „copilul cui trebuie”

Analiza proiectului scoate la iveală omisiuni extrem de grave:

• nu este obligatorie supravegherea audio-video;
• lucrările nu trebuie explicit anonimizate înaintea corectării;
• nu se precizează că profesorii de la contestații trebuie să fie diferiți de evaluatorii inițiali;
• nu sunt excluși expres profesorii care au rude sau afini printre candidați;
• supraveghetorii și corectorii pot proveni chiar din liceul organizator;
• în comisii pot ajunge foști profesori sau diriginți ai candidaților.

Partea cu adevărat suspectă este că același proiect introduce asemenea filtre la alte probe – examenele pentru clase bilingve sau probele de aptitudini –, dar nu și la noul concurs.

Prin urmare, nu discutăm despre măsuri nemaiauzite de funcționarii ministerului.

Le-au cunoscut, le-au scris în document și apoi au uitat să le pună tocmai unde miza este uriașă.

Analiza prevederilor antifraudă

O notă valabilă într-un singur liceu

Rezultatul concursului este recunoscut numai de liceul unde a fost obținut. (Ca să aibă sens ”pila”).

Chiar dacă subiectele sunt naționale, nota 9 luată la Colegiul X devine inutilă la Colegiul Y.

Copilul se pregătește suplimentar, dă două probe și, dacă ratează locul, revine la repartizarea computerizată.

Sistemul oferă astfel un nou combustibil industriei meditațiilor:

pe lângă română și matematică, intră în piață fizica, informatica, biologia, chimia, istoria, geografia, latina și educația socială.

Familiile cu bani cumpără ”pregătire” pentru mai multe examene.

Copilul bun dintr-o comună, fără profesori pentru toate aceste discipline, primește discursul tradițional despre egalitatea de șanse.

Ministrul spune că Parlamentul este de vină

Mihai Dimian afirmă că posibilitatea concursului a fost introdusă prin Legea educației din 2023 și că ministerul trebuie doar s-o aplice.

Este numai pe jumătate adevărat.

Parlamentul a creat concursul, dar regulile concrete – ponderea examenului, comisiile, corectarea, contestațiile și filtrele antifraudă – sunt scrise acum de ministerul condus de Dimian.

Ministrul recunoaște că nu este un susținător declarat și recomandă chiar o pilotare în 10-15 colegii.

Numai că proiectul publicat nu limitează mecanismul la asemenea colegii.

Dacă șeful ministerului spune „nu vă grăbiți” despre regulamentul propriului minister, avem deja un semnal că mașinăria a fost pornită înainte de verificarea frânelor.

Bursele sociale dispar în vacanță, pe tăcute

A doua modificare este și mai detestabilă social.

Bursa de 300 de lei ar urma să fie plătită numai „în perioada cursurilor școlare”, nu și în vacanțe, cum prevede metodologia actuală.

Ministerul a publicat proiectul pe 17 august, cu două săptămâni înaintea începerii școlii.

Nota de fundamentare prezintă cuantumurile burselor, dar nu spune nimic despre eliminarea plății în vacanțe.

Schimbarea poate fi descoperită numai prin compararea minuțioasă a celor două texte.

Modificarea privind bursele sociale

Este o economie făcută exact pe seama copiilor pentru care vacanța nu suspendă sărăcia. Mâncarea, hainele și facturile nu intră în vacanță odată cu catalogul.

Cele două proiecte compun o imagine greu de apărat:

liceelor puternice li se oferă o autonomie croită larg, inclusiv până la marginea aranjamentului, iar elevilor vulnerabili li se retrag 300 de lei tocmai când școala nu le mai oferă nici măcar sprijinul zilnic.

România Educată înaintează, așadar, cu examen în plus pentru copil și bursă în minus pentru sărac.

Cum va arăta meditatoarea de la Educație Socială?

Meditatoarea de educație socială va fi o domnișoară nurlie, proaspăt licențiată la Facultatea de Agățat Aplicat, specializarea „Piscină, mall și comunicare strategică pe Instagram”.

Va preda separația puterilor în stat într-un maiou cu „Princess”, va explica drepturile copilului fumând discret pe balcon și va avea un singur pachet didactic: trei story-uri, două citate atribuite greșit lui Einstein și un reel despre „energia oamenilor toxici”.

Părinții o vor găsi prin recomandare:

— E foarte bună, dragă! L-a băgat pe al Simonei la Științe Sociale!

Tariful: 250 de lei ședința, plus Bolt dacă plouă. Pentru 400 de lei, explică și Constituția. Pentru 600, explică direct comisiei de admitere cine este tatăl copilului.

Prima lecție: „Democrația înseamnă că fiecare are dreptul la opinie, dar la examen scrieți exact ce vă spun eu, fiindcă știu cine corectează”.

A doua: „Instituțiile statului și rolul lor”. Aici elevul învață că Parlamentul face legi, Guvernul pasează vina, Ministerul inventează examene, iar părintele plătește meditația.

La final, ”preparatoarea” îi oferă copilului o schemă pedagogică esențială:

Societatea se împarte în trei clase: cei care dau examenul, cei care dau meditații și cei care dau telefon unde trebuie.

Restul rămân la repartizarea computerizată.