Scenariu politic: Nicu Ștefănuță avertizează asupra unei posibile suspendări a președintelui! ”Nu e Traian Băsescu”

Vicepreședintele Parlamentului European, Nicu Ștefănuță, susține că înlăturarea Guvernului Bolojan prin cele 281 de voturi ar putea deschide drumul unei eventuale suspendări a președintelui.

El afirmă, într-o postare pe Facebook, că votul de la moțiunea de cenzură a adunat laolaltă o „coaliție Georgescu”, formată din partide și grupări politice care, direct sau indirect, au avut legături cu electoratul lui Călin Georgescu. În opinia sa, PSD ar fi contribuit prin transfer de voturi, AUR prin susținere directă, iar alte formațiuni ar fi apărut ca efect al acestui curent politic.

Ștefănuță consideră că influența acestui fenomen nu s-a estompat, argumentând că susținătorii lui Georgescu încă se simt dezamăgiți și convinși că au fost induși în eroare, deoarece așteptau un rezultat politic favorabil care nu s-a concretizat.

În același timp, eurodeputatul atrage atenția că numărul mare de voturi împotriva guvernului ar putea încuraja Parlamentul să inițieze o procedură de suspendare, cu șanse reale de reușită. El mai spune că o astfel de situație ar putea fi exploatată politic de suveraniști, care ar încerca să obțină atât funcția prezidențială, cât și controlul guvernării într-un interval scurt, fără a aștepta finalul ciclului electoral.

18:03 • POLITICĂ

AUR cere să fie la masa negocierilor pentru noul guvern. Simion: „Nicușor Dan încalcă Constituția”

11:31 • ACTUALITATE

Recepția de Ziua Europei de la Cotroceni a fost anulată. Administrația Prezidențială invocă situația politică tensionată

Totodată, Ștefănuță îl compară pe actualul președinte cu Traian Băsescu, apreciind că acesta nu ar avea aceeași capacitate de a rezista unei eventuale suspendări, invocând și tendința electoratului român de a prefera lideri puternici, în detrimentul celor percepuți ca moderați.

El reamintește că Băsescu a fost suspendat de două ori de Parlament, în 2007 și 2012, însă a rămas în funcție în urma referendumurilor organizate atunci.

În final, vicepreședintele PE subliniază că o schimbare politică reală nu poate fi obținută doar prin alegeri prezidențiale, ci presupune câștigarea și reformarea Parlamentului, considerând insuficientă concentrarea exclusivă pe un singur tip de scrutin.