Scumpiri la gaze în plin ger. Cu cât cresc facturile la gaz

Iarna nu mai înseamnă doar frig, ci și un șoc financiar pentru milioane de români. În plin sezon rece, creșterea consumului de gaze, combinată cu importuri mai scumpe, se traduce direct în facturi mai mari. O analiză publicată duminică de Asociația Energia Inteligentă arată că, în ianuarie 2026, facturile la gaze vor fi cu până la 30% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.

Avertismentul specialiștilor: consum mai mare, facturi mai grele

Potrivit analizei AEI, cantitățile de gaze consumate în România de către clienții racordați la sistemele de distribuție, majoritatea fiind consumatori casnici, au crescut cu 18% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025. Această majorare semnificativă a consumului a fost determinată în principal de temperaturile scăzute și de comportamentul de încălzire din locuințe, potrivit Agerpres.

„România a intrat din nou în aceeași muncă a iernii, în care frigul nu mai este doar o senzație, ci devine un cost. Un cost care se vede clar în apartamente, în case și, mai ales, în facturi”, a explicat Dumitru Chisăliță, președintele AEI.

Importurile scumpe au făcut diferența

Deși cantitățile de gaze din depozitele de înmagazinare au crescut cu 11%, acest plus nu a fost suficient pentru a acoperi vârful de consum. România a apelat masiv la importuri, care au venit însă cu prețuri cu până la 40% mai mari. Situația contrastează puternic cu ianuarie 2025, când România era, potrivit AEI, net exportator de gaze.

11:53, 18.01.2026 • ACTUALITATE

ALERTĂ! Explozie într-un bloc de locuinţe. Locatarii spun că au simțit miros de gaze de dimineață

16:23, 13.01.2026 • POLITICĂ

Guvernul ia în calcul două scenarii pentru gaze după plafonare. Ce spune ministrul Energiei

În ziua cu cel mai mare consum de gaze din anul 2026, depozitele de înmagazinare au fost principala sursă internă, însă echilibrul sistemului a fost menținut în realitate prin importuri, care au crescut cu aproape 500% față de media lunii. În comparație, flexibilitatea gazelor din înmagazinare a fost de aproximativ 14%, iar contribuția producției interne, de doar 0,1%.

Cum se explică scumpirea facturilor

Specialiștii AEI arată că majorarea facturilor la gaze în ianuarie 2026 are mai multe componente. Aproximativ 20% din creștere este pusă pe seama cantităților mai mari de gaze consumate, în timp ce circa 5% este generată de prețurile mai ridicate ale gazelor, în special ale celor din import.

Potrivit analizei, gazele achiziționate din import în ianuarie 2026 au avut prețuri cu până la 83% mai mari decât prețul stabilit administrativ pentru gazele din producția internă. Acest dezechilibru s-a reflectat inevitabil în costurile finale suportate de consumatori.

Gerul schimbă comportamentul din locuințe

Dumitru Chisăliță subliniază că, dincolo de cifre, frigul schimbă radical modul în care oamenii folosesc încălzirea.

„Când temperaturile scad, nu se schimbă doar vremea de afară, ci și comportamentul din casă. Ținem centrala mai mult pornită, ridicăm termostatul cu un grad, aerisim mai puțin. Consumul crește aproape pe nesimțite, dar factura vine perfect conștientă de cât ai ars”, explică expertul.

În multe cazuri, încălzirea nu mai este percepută ca un confort, ci ca o alegere dificilă între menținerea unei temperaturi decente și păstrarea banilor pentru alte cheltuieli esențiale.

Diferențe mari între tipurile de locuințe

Analiza AEI scoate în evidență discrepanțe semnificative între tipurile de locuințe. În apartamentele izolate termic, majorarea facturii la gaze poate varia între 100 și 200 de lei în luna ianuarie 2026. În schimb, în locuințele neizolate sau în case, creșterea poate ajunge între 200 și 400 de lei.

Aceste diferențe țin nu doar de consumul propriu-zis, ci și de pierderile de căldură cauzate de izolații deficitare, ferestre vechi sau poziționarea apartamentelor, la colț, la parter sau la ultimul etaj.

„Loteria termică” a iernii

Potrivit specialistului AEI, România continuă să funcționeze iarna după o „loterie termică”. Cei care locuiesc în blocuri reabilitate termic și au vecini care încălzesc locuințele sunt avantajați. În schimb, cei care stau în apartamente cu pereți umezi, tâmplărie veche sau în clădiri nereabilitate plătesc nu doar gazul consumat, ci și costul acumulat al problemelor structurale nerezolvate.

Această realitate afectează nu doar bugetele familiilor, ci și starea de spirit a oamenilor, care ajung să își calculeze fiecare oră de funcționare a centralei și fiecare grad în plus de pe termostat.

Analiza AEI arată că majorarea facturilor din ianuarie 2026 nu este determinată exclusiv de prețurile gazelor sau de un episod de ger mai sever, ci și de vulnerabilități structurale vechi ale fondului locativ din România. Blocurile nereabilitate și izolațiile realizate defectuos amplifică efectele oricărei ierni mai reci, transformând frigul într-un cost tot mai greu de suportat pentru populație.