Scut anti-SLAPP în România: Amenzi de 100.000 de lei pentru cei care încearcă să ”închidă gura” presei și activiștilor

Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege care introduce un set de garanții procedurale menite să protejeze persoanele implicate în acțiuni de mobilizare publică – inclusiv jurnaliști, activiști sau organizații civice – împotriva cererilor vădit neîntemeiate și a procedurilor judiciare abuzive, cunoscute la nivel european drept acțiuni SLAPP (Strategic Lawsuits Against Public Participation).

Principalele schimbări vizează posibilitatea respingerii rapide a proceselor considerate vădit neîntemeiate, obligarea reclamanților la depunerea unei cauțiuni pentru acoperirea cheltuielilor de judecată și a eventualelor despăgubiri, precum și introducerea unor sancțiuni financiare semnificative pentru cei care inițiază litigii abuzive. Amenzile judiciare propuse pot ajunge până la 100.000 de lei.

Proiectul transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/1069 și extinde aplicarea acestor garanții și la cauzele interne, nu doar la cele cu element transfrontalier, așa cum prevede minimul impus de normele europene.

De la directive europene la aplicare generală în România

Inițiativa Ministerului Justiției are la bază Directiva (UE) 2024/1069, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în aprilie 2024, care urmărește protejarea persoanelor vizate de acțiuni SLAPP în litigii civile cu implicații transfrontaliere. Statele membre trebuie să transpună directiva până la 7 mai 2026.

19:44, 08.01.2026 • Justitie

Ministerul Justiției a lansat procedura de selecție pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT

13:45, 03.12.2025 • POLITICĂ

Schimbare radicală în Justiție: Magistrații vor fi protejați la cel mai înalt nivel

În plus, proiectul românesc preia recomandările Comisiei Europene din 2022 și merge mai departe decât cadrul minim european, aplicând aceleași mecanisme de protecție tuturor cauzelor civile, inclusiv celor exclusiv interne.

Textul definește explicit conceptele-cheie: „mobilizare publică”, „chestiune de interes public” și „proceduri judiciare abuzive împotriva mobilizării publice”. Sunt incluse, printre domeniile de interes public, drepturile fundamentale, sănătatea, mediul, activitatea persoanelor publice, procedurile oficiale, acuzațiile de infracțiuni și protejarea valorilor democratice.

Cauțiune, respingere accelerată și inversarea sarcinii probei

Una dintre noutățile centrale ale proiectului este posibilitatea pârâtului de a solicita obligarea reclamantului la depunerea unei cauțiuni. Aceasta ar urma să acopere cheltuielile de judecată estimate – inclusiv onorariile avocaților – și eventualele despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin introducerea acțiunii. Dacă reclamantul nu depune cauțiunea în termenul stabilit, judecata se suspendă.

În paralel, pârâtul poate cere respingerea rapidă a cererii de chemare în judecată ca vădit neîntemeiată. Procedura este una accelerată, cu termene scurte de citare, iar reclamantul are la dispoziție cinci zile pentru a răspunde. Un element esențial este că sarcina de a demonstra că acțiunea nu este vădit neîntemeiată revine reclamantului.

Dacă instanța admite cererea pârâtului, procesul se închide printr-o hotărâre supusă căilor de atac obișnuite. Dacă o respinge, cauza continuă pe fond.

Despăgubiri, publicarea hotărârii și amenzi judiciare

În situația în care instanța constată existența unei proceduri judiciare abuzive, proiectul prevede un set suplimentar de remedii. La cererea pârâtului, judecătorul poate dispune:

• obligarea reclamantului la publicarea hotărârii judecătorești, pe cheltuiala proprie;
• plata de despăgubiri pentru prejudiciul material sau moral suferit;
• achitarea cheltuielilor de judecată;
• aplicarea unei amenzi judiciare cuprinse între 10.000 și 100.000 de lei.

Cererea de despăgubiri este scutită de taxa judiciară de timbru, măsură justificată în expunerea de motive prin dezechilibrul financiar frecvent dintre părți în astfel de litigii.

Proiectul mai stabilește că modificarea cererii de chemare în judecată sau renunțarea la proces nu împiedică formularea cererilor de sancționare pentru comportament abuziv.

Sprijin din partea organizațiilor și protecție față de hotărârile din state terțe

Textul permite asociațiilor, sindicatelor și altor entități cu interes legitim să sprijine apărarea pârâtului, inclusiv prin depunerea de înscrisuri la dosar, cu acordul acestuia.

De asemenea, sunt introduse mecanisme de protecție împotriva hotărârilor pronunțate în afara Uniunii Europene. Recunoașterea și executarea acestora pot fi refuzate în România dacă instanța constată că procedura din statul terț a fost vădit neîntemeiată sau abuzivă. În plus, persoanele vizate pot solicita despăgubiri în fața instanțelor române pentru prejudiciile suferite ca urmare a unor astfel de acțiuni.

Rol extins pentru Avocatul Poporului și raportări către Comisia Europeană

Proiectul atribuie Instituției Avocatul Poporului un rol activ în acest domeniu: colectarea de informații despre organizațiile care oferă sprijin victimelor SLAPP, participarea la campanii de informare, implicarea în formarea profesională a magistraților și elaborarea unui raport anual special.

Hotărârile judecătorești pronunțate în baza noii legi vor fi publicate pe portalul instanțelor și pe platforma ReJust, iar Consiliul Superior al Magistraturii va colecta și transmite anual Comisiei Europene date agregate privind numărul și tipologia acestor cauze.