Se înmulțește numărul mușcăturilor de căpușe care dau alergie la carne

În tot mai multe regiuni din Statele Unite, medicii au observat o creștere semnificativă a cazurilor de alergie la carne. Afecțiunea este destul de rară și era puțin cunoscută până recent, dar începe să atragă tot mai mult atenția cercetătorilor. La originea acestei reacții alergice se află o specie agresivă de căpușă, care își extinde rapid teritoriul. De vină ar fi încălzirea climei și modificările aduse habitatelor naturale ale acestora în urma dezvoltării urbane tot mai agresive.

Alergie la carne roșie, în urma unei singure mușcături

Căpușa numită “lone star”, după statul Texas, provine din sud-estul Statelor Unite și este cunoscută pentru comportamentul său neobișnuit de agresiv. Ea poate urmări prada pe distanțe mari, iar o simplă mușcătură poate declanșa o reacție alergică întârziată la o substanță prezentă în carnea mamiferelor. Această substanță, o moleculă de zahăr numită alpha-gal, nu este periculoasă în mod normal. Însă poate deveni un factor de risc major pentru persoanele sensibilizate în urma mușcăturii acestei căpușe.

Simptomele apar, de regulă, la câteva ore după consumul de carne roșie. Acestea pot include erupții cutanate, dificultăți de respirație, tulburări digestive sau, în cazuri grave, șoc anafilactic. Tocmai pentru că reacțiile sunt întârziate, mulți pacienți nu fac imediat legătura între mușcătura de căpușă și alimentație. Drept urmare, multe persoane sunt diagnosticate după luni, sau chiar ani de suferință.

O alergie despre care se știa puțin acum un deceniu

Sindromul alpha-gal a fost descris pentru prima dată în urmă cu aproximativ 15 ani. În 2009, existau doar câteva zeci de cazuri cunoscute, însă în prezent se estimează că numărul persoanelor afectate ar putea depăși 450.000. Potrivit The Guardian, datele oficiale oferite de autoritățile medicale americane vorbesc de 110.000 de cazuri documentate. Însă mulți specialiști consideră că cifra reală este de cel puțin patru ori mai mare.

Creșterea numărului de cazuri este legată în mod direct de răspândirea acestei specii de căpușă în regiuni care anterior erau prea reci pentru ea. Pe lângă schimbările climatice, specialiștii consideră că un alt motiv este și urbanizarea extinsă în apropierea pădurilor și zonelor verzi. Aceasta duce la interacțiuni mai frecvente între oameni și căpușe.

Viața după diagnostic

Pentru cei care suferă de această alergie, schimbările sunt radicale. Heather O’Bryan, o femeie din Virginia diagnosticată cu sindromul alpha-gal, povestește că a trecut printr-un episod sever după ce a consumat un cârnat din carne de porc. A avut nevoie de îngrijiri medicale urgente și abia ulterior a aflat cauza. De atunci, a eliminat complet carnea din alimentație și evită inclusiv produse de igienă sau medicamente care pot conține urme de substanțe de origine animală.

În comunitățile afectate, rețelele de sprijin online se dezvoltă rapid, iar temerile cresc de la an la an, mai ales în perioadele călduroase, când căpușele sunt active. Tot mai multe persoane spun că nu se mai simt în siguranță în aer liber, iar unii aleg să-și limiteze drastic activitățile în natură.

Extinderea căpușelor lone star nu este singura problemă. Odată cu ele, cresc și riscurile altor boli transmise prin mușcături, de la Lyme până la virusuri rare și periculoase. În fața acestor amenințări, specialiștii cer mai mult sprijin pentru cercetare, precum și campanii de informare a publicului.

Sindromul alpha-gal rămâne, deocamdată, o afecțiune greu de diagnosticat și puțin înțeleasă. Dar pe măsură ce cazurile se înmulțesc, devine tot mai clar că nu este vorba doar despre o anomalie medicală, ci despre o consecință directă a schimbărilor climatice și sociale.