Pagubele provocate culturilor de grâu în doi din cei mai mari exportatori mondiali precum şi îngrijorările legate de calitatea recoltei de grâu în al treilea mare exportator au dus cotaţiile la grâu la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, cea ce a creat noi temeri cu privire la inflaţia preţurilor la alimente pentru milioane de persoane vulnerabile, transmite Bloomberg.
Cotaţiile futures la grâu la bursa de la Paris au crescut cu 9,5% săptămâna aceasta, până la cel mai ridicat nivel de după 2012, după ce Departamentul american al Agriculturii şi-a redus estimările privind producţiile de grâu din Canada şi Rusia, ceea ce va afecta stocurile şi comerţul mondial. O recoltă mai mică de grâu în SUA creează presiuni suplimentare.
Impactul va fi resimţit atât de gospodării cât şi de guverne, în special din ţările sărace care se bazează pe importuri. Şi atât în SUA cât şi în altă parte, costurile mai mari la pâine vor reprezenta o nouă presiune asupra unui lanţ de aprovizionare cu alimente care se confruntă deja cu un deficit de mână de lucru şi probleme cu logistica.
Prețuri mai mari
„Consumatorii vor vedea preţuri mai mari, nu este nicio îndoială. Preţul pe care îl plătim pentru grâu pe măsură ce cotaţiile futures cresc, indiferent de care este preţul când vine brutarul, se transmite imediat asupra preţului fâinii„, a declarat vicepreşedintele firmei King Milling Co, James Doyle.
În plus, aprecierea grâului până la cele mai mari valori din ultimii ani este şi una contra-sezonieră, venind într-un moment în care de obicei silozurile de cereale din emisfera nordică încep să se umple cu grâul proaspăt recoltat. În aceste condiţii, guvernul american prognozează că rezervele mondiale de grâu vor coborî la cel mai redus nivel din ultimii cinci anii iar livrările marilor exportatori vor fi afectate în special.
Având în vedere faptul că grâul este materia primă pentru orice, de la baghetele din Franţa şi până la tăiţeii din Asia, cotaţiile la grâu au un impact mai direct asupra consumatorilor spre deosebire de alte culturi precum porumb sau soia boabe, care sunt folosite în principal ca nutreţ pentru animale.
Rusia, cel mai mare exportator de grâu, are probleme
În ultimi ani Rusia a fost coloana vertebrală a comerţului mondial cu grâu, fiind cel mai mare exportator. Însă diminuarea producţiei în acest an coincide cu eforturile guvernului de la Moscova de a calma creşterea preţurilor la alimente, prin taxarea livrărilor de grâu destinate exportului. În aceste condiţii, cumpărătorii ar putea să se îndrepte spre alţi vânzători precum Uniunea Europeană şi Ucraina.
Potrivit USDA, recolta de grâu a UE va fi mai mare în acest an, 138,6 milioane tone faţă de 125,9 milioane tone anul trecut, însă ploile fără întrerupere din Franţa şi Germania au afectat calitatea grâului şi pe cale de consecinţă şi cantitatea de făină produsă.
Multe state păstrează o rezervă de grâu pentru a evita lipsurile de aprovizionare cu alimente, care deseori preced instabilitatea socială. În cele din urmă cumpărătorii vor trebui să îşi refacă stocurile, iar în condiţiile în care preţurile cresc, refacera stocurilor se va face pe seama bugetelor importatorilor.
România produce de trei ori mai mult grâu decât consumă. „În anul 2021, România generează un nivel de recoltă de grâu ce depăşeşte 11.000.000 tone, fapt ce stimulează exportul. Din punct de vederere al consumului intern securitatea alimentară este asigurată prin nivelul de consum anual de 3.3 mil tone, iar diferenţa, în mod firesc, merge către export.
Privim atent către aceasta ticăloșenie pur românească „Seceta și inundațiile din ultimii doi ani ar putea scumpi pâinea” Fi sigur ca te poți șterge la fund cu aceasta informație și aceasta propaganda tipic comunista.
Las-am ipocrizia voastră deoparte și dezvoltam adevarul: „Comerţul nostru a generat un volum de export de grâu în anul 2020, un an secetos, de circa 4.8-5 mil tone, incluzând aici şi aşa numitele stocuri rămase nevândute din 2019”, a explicat Cezar Gheorghe, amintind că un an agricol de export începe la 01 Iunie şi se termină tot la 01 Iunie anul următor, odată cu apariţia noii recolte.
Potrivit acestuia, pentru anul de export 2020-2021 România a generat un nivel de export de 4.8-5 mil tone, în timp ce Franţa, posesoarea unei recolte mult mai bogate ca a României, a generat în sezonul 2020-2021, când au fost afectaţi şi ei în aceeaşi măsură de secetă, un nivel de export de circa 7.45 mil tone.”