Secretul velelor albastre: Descoperirea care schimbă ce știm despre una dintre cele mai periculoase viețuitoare marine

Ce pare o simplă meduză plutind la suprafața oceanului este, de fapt, o colonie complexă de organisme specializate, cunoscută sub numele de Physalia, sau mai popular, „vasul de război portughez”. În ciuda aspectului său albastru, translucid și aparent inofensiv, această creatură poate provoca înțepături extrem de dureroase și, în cazuri rare, chiar letale.

Un nou studiu publicat în revista Current Biology arată că aceste animale gelatinoase, adesea întâlnite în apele tropicale și subtropicale din Oceanul Atlantic, Pacific și Indian, nu sunt toate la fel. Cercetătorii de la Yale University, University of New South Wales (UNSW) și Griffith University din Australia au demonstrat, prin analiză genetică, că există cel puțin patru specii distincte de Physalia, cu adaptări regionale specifice.

Velele albastre: mai mult decât o singură specie

Deși apar identic și sunt frecvent confundate între ele, exemplarele de Physalia din apropierea coastelor Floridei sunt genetic diferite de cele care plutesc în apele din estul Australiei. Analiza ADN-ului a 151 de probe, corelată cu mii de fotografii încărcate de cetățeni pe platforma iNaturalist, a dus la identificarea a patru specii: Physalia physalis, P. utriculus, P. megalista și P. minuta.

„Am presupus că toate sunt aceeași specie”, a declarat profesoara Kylie Pitt, coautoare a studiului. „Însă datele genetice arată clar că nu doar că sunt diferite, dar nici măcar nu se încrucișează între ele, deși le găsim în aceleași regiuni.”

Descoperirea infirmă ideea că animalele marine din oceanul deschis — un mediu aparent continuu — formează populații globale uniforme. Modelele de circulație oceanică utilizate în studiu au arătat că aceste specii se aliniază, de fapt, cu principalele sisteme de vânt și curenți, ceea ce limitează amestecul genetic între populații.

O colonie, nu un individ

„Vasul de război portughez” nu este o meduză propriu-zisă, ci un sifonofor, o colonie de polipi interdependenți, fiecare cu un rol biologic specific — de la capturarea prăzii la digestie sau deplasare. Flotabilitatea este asigurată de un balon cu gaz care permite creaturii să navigheze vânturile de la suprafață, în timp ce tentaculele sale — ce pot ajunge și la 30 de metri lungime — conțin celule urzicătoare veninoase.

Contactul cu aceste tentacule poate provoca arsuri severe, reacții alergice și, în cazuri izolate, șoc anafilactic. De aceea, cercetătorii din Australia lucrează, alături de organizații precum Surf Life Saving Australia și Biroul de Meteorologie, la un instrument de prognoză pentru apariția acestor creaturi.

Implicații pentru biodiversitate și siguranță publică

Această descoperire aduce o perspectivă nouă asupra biodiversității din oceanele lumii. Faptul că mai multe specii de Physalia coexistă într-o singură zonă geografică ridică întrebări despre presiunile evolutive care au dus la diversificarea lor. Totodată, înțelegerea acestor diferențe poate ajuta la dezvoltarea unor sisteme de alertă timpurie, esențiale pentru prevenirea accidentelor în rândul înotătorilor, surferilor și salvamarilor.

Cercetarea continuă

Proiectul „Bluebottle Dynamics”, finanțat printr-un grant al Australian Research Council în 2022, își propune să analizeze mai profund dinamica acestor specii și să contribuie la siguranța publică în zonele costiere.

Pe măsură ce clima se schimbă și oceanele devin din ce în ce mai calde, apariția „velelor albastre” în zone neașteptate ar putea deveni o problemă recurentă. Iar pentru a o gestiona eficient, diferențierea corectă a speciilor este esențială.