Șeful ANAF, Adrian Nica, refuză, din neștiință, să verifice dispariția a peste 8.000.000 de euro din taxa turistică specială pentru promovarea turistică a Bucureștiului

Pentru Adrian-Nicușor Nica, funcția de președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) este o pălărie prea mare, fapt pentru care subalternii săi l-au „citit” că nu știe meserie și l-au compromis prin răspunsuri la mișto.

PUTEREA a semnalat recent că, în doi ani de zile, au dispărut cel puțin 8.000.000 de euro din banii încasați din taxa specială de promovare turistică de sectoare și virați către Primăria Capitalei. Trebuie precizat că taxa specială de promovare turistică în București a fost de 2% din tariful de cazare (exclusiv TVA), pentru fiecare noapte petrecută în ultimii trei ani, adică 2023, 2024 și 2025. Noul primar general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a precizat pentru PUTEREA că, în ultimii trei ani, „sectoarele Municipiului București au încasat și virat către bugetul Municipiului București reprezentând taxa specială pentru promovarea turistică” suma totală de 68.229.115,71 de lei, ceea ce a reprezentat circa 14.000.000 de euro.

Numai că încasările din taxa specială de promovare turistică au scăzut foarte mult în 2024 și 2025, față de 2023, deși numărul de înnoptări a crescut semnificativ. Ca atare, pentru a vedea unde s-au „evaporat” banii din taxa specială de promovare turistică, adică circa 8.000.000 de euro, PUTEREA a solicitat președintelui ANAF, Adrian-Nicușor Nica, să lămurească misterul. Dar, surprize, surprize!

Flit de la ANAF: „Vă sugerăm să vă adresați Primăriei Municipiului București”

„Pentru informații referitoare la tematica din solicitarea dumneavoastră, vă sugerăm să vă adresați Primăriei Municipiului București”, a fost răspunsul ANAF pentru PUTEREA. Opsss! Cum adică să ne adresăm celor asupra cărora planează suspiciunea rezonabilă că au pus umărul la dispariția acestei sume?

Practic, ANAF ne-a dat un răspuns la mișto, pe ideea „hai, la plimbare, că nu avem timp de povestea asta” și nu ne interesează o asemenea speță.

Codul fiscal e clar, dar nu se respectă 

Spre știința șefului ANAF, Adrian-Nicușor Nica, potrivit Codului de procedură fiscală al României (Legea nr. 207/2015), organele fiscale au atribuția de a administra creanțele fiscale și de a verifica modul de declarare și evidențiere a veniturilor de către contribuabili.

Ca atare, în exercitarea acestor atribuții, organele fiscale pot: „verifica evidențele contabile ale contribuabililor”, „analiza declarațiile fiscale depuse” și „efectua inspecții fiscale pentru stabilirea corectă a bazei de impozitare”.

În consecință, verificarea realității veniturilor realizate din activitatea de cazare intră în mod direct în competența ANAF.

Mai mult, în conformitate cu Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, organele fiscale au atribuții în identificarea situațiilor în care contribuabilii: „ascund surse impozabile”, „evidențiază în actele contabile operațiuni fictive”, și „diminuează artificial baza de impozitare”.  „În cazul operatorilor economici din sectorul turistic, subdeclararea veniturilor din cazare ar produce efecte fiscale directe asupra mai multor obligații fiscale, inclusiv asupra taxelor locale calculate procentual din aceste venituri. Prin urmare, analiza unei eventuale discrepanțe între evoluția activității turistice și nivelul veniturilor declarate se înscrie în sfera atribuțiilor ANAF”, a precizat pentru PUTEREA un înalt oficial din Ministerul Finanțelor.

„ANAF are competența legală de a verifica dacă diminuarea sumelor colectate din taxa specială de promovare reflectă o eventuală declarare fiscală incorectă a veniturilor”

„Orice situație care indică o posibilă diminuare nejustificată a veniturilor publice, rezultată din declararea incorectă a bazelor de impozitare, intră în sfera atribuțiilor autorităților fiscale. În cazul taxei de promovare turistică, baza de calcul este reprezentată de veniturile realizate din activitatea de cazare, venituri care constituie totodată bază de impozitare pentru obligațiile fiscale administrate de ANAF în temeiul Codului fiscal al României. Prin urmare, o eventuală diminuare artificială a acestor venituri afectează simultan veniturile bugetului de stat și veniturile bugetelor locale. Ca atare, cuantumul taxei de promovare turistică este determinat direct de veniturile realizate din activitatea de cazare, iar verificarea corectitudinii acestor venituri este atribuția organelor fiscale din cadrul ANAF. În consecință, ANAF are competența legală de a verifica dacă diminuarea sumelor colectate din taxa specială de promovare turistică reflectă o evoluție economică reală sau o eventuală declarare fiscală incorectă a veniturilor din turism”, a subliniat oficialul Ministerului Finanțelor.

De unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!

Practic, șeful ANAF, Adrian Nica, nu știe sau nu vrea să știe că verificarea încasărilor din taxa specială de promovare turistică este atributul Inspecției Fiscale, mai exact al serviciului economico-financiar, care are competențe stricte privind UAT-urile. În cazul taxei speciale de promovare turistică pentru Capitală, ANAF are atribuții stricte prin DGRFP București, unde directorul executiv al Inspecției fiscale este Cosmin Georgescu.

Dar de ce să te legi la cap când nu te doare, că oricum nimeni din Ministerul Finanțelor nu te deranjează, că, deh, doar se doarme bine pe bani publici, mai ales când știi că ai spatele asigurat. Așadar, unde nu e, nici Dumnezeu nu cere!