Șeful INS, despre paradoxul României digitale: Avem internet, dar ne lipsește arhitectura instituțională

Economia globală trece printr-o perioadă de fragmentare accentuată, fiind presată de noile tehnologii și de schimbările demografice, iar în acest context complicat liderii instituționali încearcă să găsească repere stabile. Tudorel Andrei, președintele Institutului Național de Statistică, a oferit recent o analiză lucidă asupra situației din România în cadrul evenimentului Puterea Financiară. Discursul său a scos în evidență faptul că, deși există obstacole structurale, țara noastră are oportunități pe care de multe ori le subestimează.

Tehnologia care distruge pentru a construi

Președintele INS a explicat evoluțiile economice recente prin prisma teoriei distrugerii creative, invocându-l pe laureatul Nobel Philippe Aghion. Ideea de bază este că economia modernă nu poate avansa decât prin tehnologii care înlocuiesc vechile modele de producție.

Tudorel Andrei a punctat acest aspect printr-o întrebare retorică, spunând „de ce, în ultimii 100 de ani, progresul s-a bazat pe tehnologii care au distrus ceea ce, anterior, ni se părea extraordinar?”.

15:09, 17.09.2025 • ECONOMIE

Crestere solidă în industrie: bunurile de folosință îndelungată dau tonul

17:25, 12.09.2025 • SOCIAL

Pensia medie a crescut și este egală cu 60% din salariul mediu. E suficient?

Avertismentul său este clar, sugerând că România nu poate naviga această tranziție fără să adopte integral infrastructurile digitale ale economiei moderne, mai ales după ce pandemia a transformat digitalizarea dintr-o opțiune într-un imperativ operațional.

Prăpastia dintre marile companii și microîntreprinderi

Realitatea din teren arată două viteze diferite de dezvoltare. Pe de o parte, companiile mari au început să adopte instrumente de inteligență artificială, atingând o pondere de 14%, ceea ce indică o direcție clară pentru firmele cu resurse. Pe de altă parte, peste 90% dintre companiile românești sunt microîntreprinderi pentru care costurile digitalizării sunt greu de suportat.

Șeful INS avertizează că „va fi foarte greu de recuperat costurile într-o perioadă scurtă”, tehnologia neputând fi implementată forțat într-un mediu cu capitalizare redusă.

Problema nu este accesul la internet, ci arhitectura sistemului

Statisticile arată că 99,8% dintre companiile cu peste 10 angajați au acces la internet, însă această cifră ascunde faptul că utilizarea efectivă a instrumentelor digitale moderne este redusă. Tudorel Andrei a subliniat că simpla conexiune la internet a devenit o chestiune ce ține de generația trecută, marea problemă fiind lipsa unei viziuni unitare.

„România riscă să implementeze tehnologii digitale peste sisteme instituționale și legislative nealiniate. Înainte de a digitaliza, trebuie să ai arhitectura clară”, a mai spus el.

Fără standardizare și legi adaptate, digitalizarea riscă să producă doar suprapuneri și erori.

Lecția recensământului și resursa umană

Un motiv de optimism rămâne totuși succesul autorecenzării online din perioada recentă, când 50% din populație a introdus datele direct pe platformă, depășind cu mult așteptările inițiale. Acest episod demonstrează că românii sunt dispuși să adopte soluții digitale dacă acestea sunt bine implementate. Totuși, președintele INS atrage atenția asupra unei probleme critice din administrație, și anume poziția și salarizarea specialiștilor IT.

El avertizează că ”dacă nu reconsiderăm poziția celui care trebuie să miște lucrurile, s-ar putea să fie foarte greu”. În plus, simpla acumulare de baze de date este inutilă fără capacitatea de a le interpreta, Andrei precizând că ”putem avea multe date, dar fără capacitate de analiză, ele rămân lucruri amorfe”. Obiectivul final trebuie să fie știința folosirii informației, nu doar stocarea ei.