Semnal de alarmă: România, campioană în UE la tineri fără job și fără educație

România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană în privința ponderii tinerilor care nu lucrează și nu sunt implicați în educație sau formare profesională. Datele Eurostat, analizate de Monitorul Social, arată că fenomenul NEET se adâncește, cu discrepanțe tot mai mari între regiuni, medii de rezidență și între femei și bărbați.

România a atins un record nedorit la nivel european

România înregistrează cea mai ridicată proporție de tineri NEET (Not in Employment, Education or Training) din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat prelucrate de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, 19,4% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani nu sunt nici pe piața muncii, nici în sistemul educațional.

Cu alte cuvinte, aproape unul din cinci tineri din România se află în afara oricărei forme de activitate profesională sau educațională, un procent semnificativ peste media Uniunii Europene, care este de 11,1%, potrivit Agerpres.

Diferențe mari față de restul Uniunii Europene

Analiza arată că decalajul României față de celelalte state membre este în creștere. După România, în clasamentul țărilor cu cei mai mulți tineri NEET se situează Italia (15,2%), Lituania (14,7%) și Grecia (14,2%).

22:12 • ACTUALITATE

București–Chișinău, parteneriat verde: România oferă sprijin Republicii Moldova în reformele de mediu

18:02, 26.01.2026 • ECONOMIE

Inflația, avantaj bugetar și povară pentru români. Cum ajunge statul să câștige din scumpiri, în timp ce populația pierde

La polul opus se află state precum Țările de Jos, unde doar 4,9% dintre tineri se încadrează în această categorie, urmate de Suedia (6,3%) și Malta (7,2%).

„Pentru întreaga Uniune Europeană, valoarea medie a indicatorului NEET este de 11,1%. Decalajul României faţă de celelalte ţări din UE este în creştere”, se arată în analiza realizată de Monitorul Social.

Cel mai mare decalaj de gen din UE

Un aspect deosebit de îngrijorător este diferența majoră între femei și bărbați. În România, 25,2% dintre tinerele cu vârsta între 15 și 29 de ani nu sunt nici în educație, nici în câmpul muncii, comparativ cu 14% în rândul tinerilor bărbați.

Astfel, decalajul de gen ajunge la 11,2 puncte procentuale, cel mai ridicat din întreaga Uniune Europeană, potrivit analizei citate.

Datele indică și o accentuare a diferențelor dintre mediul rural și cel urban. Deși proporția totală a tinerilor NEET a rămas relativ stabilă la nivel național, în zonele rurale situația s-a deteriorat semnificativ, mai ales după anul 2020.

În mediul rural, ponderea tinerilor NEET a crescut de la 21,2% în 2013 la 26,8% în 2024. O evoluție negativă similară este observată și în orașele mici și mijlocii, unde procentul a urcat de la 18,3% la 21,7%.

Creșterea a fost accentuată în perioada pandemiei de COVID-19, în timp ce o ameliorare clară a situației a fost înregistrată doar în orașele mari. Aici, proporția NEET s-a înjumătățit între 2013 și 2024, de la 13,8% la 7,5%.

Disparități regionale tot mai mari

Analiza pe regiuni arată că scăderi ale ponderii tinerilor NEET s-au înregistrat doar în câteva zone ale țării, precum București-Ilfov, Centru și Sud-Est. În schimb, în Muntenia, procentul a crescut de la 25,2% în 2013 la 29,9% în 2024.

Diferența dintre regiunea cu cei mai mulți și cea cu cei mai puțini tineri NEET aproape s-a dublat în ultimul deceniu, de la 11,9 puncte procentuale în 2013 la 20,4 puncte procentuale în 2024.

„Cu alte cuvinte, scăderea generală a ponderii tinerilor neîncadraţi ascunde accentuarea disparităţilor regionale”, avertizează Monitorul Social.

Cea mai mare pondere a tinerilor NEET se regăsește în rândul celor cu un nivel redus de educație. În cazul persoanelor care au absolvit doar studii primare, proporția NEET a crescut alarmant, de la 21% în 2013 la 34% în 2024.

Situația este și mai gravă în cazul femeilor: aproape jumătate (44%) dintre tinerele cu studii primare se află în afara pieței muncii și a sistemului educațional.