Semnale de alarmă din finanțele României: cont curent și datorie externă în creștere accelerată

Datele publicate de Banca Națională a României (BNR) pentru decembrie 2025 arată că economia țării se confruntă cu dezechilibre externe tot mai vizibile. Contul curent al balanței de plăți a urcat la 30,1 miliarde euro, datoria externă a depășit 227 miliarde euro, iar profiturile și dividendele trimise în afara țării cresc presiunea asupra resurselor interne. Chiar dacă unele sectoare, precum serviciile, aduc excedente, aceste evoluții indică o vulnerabilitate sporită la șocurile externe și la fluctuațiile piețelor financiare internaționale.

Deficitul contului curent s-a adâncit

În perioada ianuarie–decembrie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 30,127 miliarde euro, mai mare decât cel din 2024, când se situa la 28,853 miliarde euro. Aceasta arată că România importă mai multe bunuri, servicii și capital decât reușește să exporte.

Deși balanța bunurilor a consemnat o ușoară îmbunătățire, excedentul serviciilor nu compensează integral deficitul. În același timp, veniturile primare au înregistrat un deficit mai mare, indicând că profiturile și dividendele realizate de investitorii străini în România au depășit fluxurile de venituri interne, ceea ce duce la ieșiri semnificative de capital.

Un deficit curent persistent pune presiuni asupra cursului de schimb și poate obliga România să atragă mai multe finanțări externe pentru a acoperi diferența. Pe termen lung, această situație afectează stabilitatea macroeconomică, crescând vulnerabilitatea la șocuri externe, precum majorarea dobânzilor internaționale sau scăderea investițiilor străine directe.

14:04, 14.01.2026 • ECONOMIE

Cinci vești rele de la BNR, și una mai bună

14:00, 15.12.2025 • ECONOMIE

Datoria externă a României atinge un nou record de 225 de miliarde de euro după o creștere accelerată în 2025

Datoria externă a crescut

Datoria externă totală a crescut cu 23,837 milioane euro, ajungând la 227,347 milioane euro la sfârșitul lui 2025. Datoria pe termen lung reprezintă 78,9% din total, cu o creștere semnificativă față de 2024 (+14,8%), în timp ce datoria pe termen scurt a crescut moderat (+1,6%).

Această tendință indică o dependență crescută a României de finanțările externe, în special pentru proiecte guvernamentale și investiții strategice. Deși datoria pe termen lung este mai ușor de gestionat, creșterea rapidă duce la presiuni asupra bugetului și la costuri mai mari cu dobânzile dacă condițiile externe devin nefavorabile.

Creșterea datoriei externe limitează flexibilitatea fiscală a guvernului și crează vulnerabilități în fața instabilității piețelor financiare internaționale. De asemenea, orice depreciere a leului va  majora costurile reale ale datoriei externe.

Presiune asupra serviciului datoriei externe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 17,2% în 2025, comparativ cu 21,5% în 2024, ceea ce pare un semnal pozitiv. Cu toate acestea, plățile efective pentru datoria externă au însumat 85,795 milioane euro, o sumă considerabilă care trebuie asigurată prin exporturi și investiții străine.

Chiar dacă procentual rata serviciului datoriei a scăzut, valoarea absolută a plăților rămâne mare, ceea ce poate pune presiune asupra finanțelor publice, mai ales dacă exporturile sau investițiile străine directe nu cresc suficient pentru a acoperi aceste obligații. În scenarii de criză externă, România va fi nevoită să ajusteze bugetul prin creșteri de taxe sau reducerea cheltuielilor publice.

Ieșiri de capital prin venituri primare

Deficitul veniturilor primare a crescut la -10,174 milioane euro, ceea ce reflectă continuarea transferului de profituri și dividende către investitorii străini. Acest fenomen sugerează că, deși investițiile străine directe sunt importante pentru economia României, partea majoritară a beneficiului financiar pleacă în afara țării.

Ieșirile consistente de capital reduc resursele interne disponibile pentru investiții productive și pot afecta creșterea economică pe termen lung. În plus, o dependență mare de capitalul străin poate genera vulnerabilitate la deciziile globale ale investitorilor, în special în perioade de instabilitate economică internațională.

Dezechilibre în turism și alte servicii

Turismul a înregistrat un deficit mai mare (-4,621 milioane euro), iar alte servicii au scăzut la +977 milioane euro, față de +1,390 milioane în 2024. Aceasta arată că nu toate sectoarele economiei generează suficient surplus pentru a compensa deficitul de cont curent și ieșirile de capital.

Sectoarele care produc mai puțin decât consumă pot limita creșterea economică și pot crea dependență de finanțări externe. În special în turism, o scădere a competitivității reduce veniturile în valută, afectând capacitatea României de a echilibra balanța de plăți și de a finanța deficitul curent.