Senatul adoptă proiectul privind restricțiile pre și postangajare pentru persoane din funcții publice

Senatul a adoptat luni un proiect de lege care introduce și clarifică interdicțiile pre și postangajare pentru persoanele care dețin funcții și demnități publice. Documentul are ca obiectiv consolidarea cadrului de integritate în relația dintre instituțiile publice și mediul privat. Proiectul a obținut 77 de voturi pentru, un vot împotrivă și 36 de abțineri. Camera Deputaților va decide în etapa finală.

Tipurile de interdicții prevăzute

Textul legislativ definește două categorii principale de restricții. Prima categorie vizează interdicția preangajare, iar cea de-a doua se referă la restricția postangajare. În ambele situații intervalul de referință este de 12 luni, denumit perioadă de reflecție. În acest interval, persoanele vizate de lege nu pot desfășura activități care ar putea genera conflict de interese sau influențe directe asupra mediului privat cu care au avut legături profesionale.

Restricția preangajare vizează situațiile în care persoanele care intră într-o funcție publică nu pot semna sau intermedia contracte cu entități private cu care au lucrat anterior, în ultimele 12 luni, indiferent dacă activitatea precedentă a fost remunerată sau nu. Interdicția urmărește evitarea situațiilor în care relațiile profesionale anterioare pot avea impact asupra deciziilor publice.

Restricția postangajare presupune că, după finalizarea mandatului sau încetarea funcției, persoanele respective nu pot participa la activități profesionale în mediul privat care se suprapun cu atribuțiile exercitate în instituția publică. Limitarea se aplică timp de un an și vizează prevenirea influenței unor decizii administrative anterioare asupra unor proiecte ulterioare din mediul privat.

Domenii și categorii de funcții vizate de proiect

Normele se aplică membrilor Cabinetului, personalului din Cancelaria Prim-Ministrului, secretarilor de stat, consilierilor din cabinetele demnitarilor și altor structuri centrale. De asemenea, proiectul include aleșii locali, persoanele cu funcții de conducere în sistemul de sănătate publică și în învățământul de stat, precum și reprezentanți ai companiilor naționale, societăților în care statul este acționar majoritar sau instituțiilor care administrează programe cu fonduri europene. Lista include și personalul desemnat pentru evaluarea proiectelor finanțate din fonduri externe, precum și diferite categorii de angajați implicați în procesul de atribuire a contractelor publice.

De aplicarea acestor restricții sunt exceptate persoanele din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și prim-ministrul. Senatorul Levente Novak, din partea UDMR, a transmis în plen că forma actuală a textului include excepții care nu sunt justificate și că Uniunea va solicita modificări în Camera Deputaților. Acesta a precizat că exceptarea prim-ministrului și aplicarea diferențiată în sectorul de securitate nu sunt argumentate suficient în textul legislativ.

Obligații procedurale și mecanisme de aplicare

Persoanele vizate au obligația de a depune, în 15 zile de la numirea în funcție sau de la încetarea mandatului, o declarație pe propria răspundere prin care confirmă că au luat la cunoștință prevederile privind restricțiile aferente. În cadrul fiecărei autorități publice va fi desemnată o persoană sau o structură cu rolul de a monitoriza respectarea acestor obligații. Autoritățile sunt responsabile pentru verificarea depunerii declarațiilor și desemnarea înlocuitorilor pentru persoanele care se abțin de la activități în baza acestor norme.

Proiectul stabilește inclusiv fluxul administrativ prin care structurile responsabile transmit documentele către superiorii ierarhici și modul de verificare a aplicării. În cazul aleșilor locali, declarațiile se depun la nivelul unităților administrative din care fac parte, în funcție de calitatea funcției exercitate.

Proiectul votat în Senat reprezintă prima etapă a procesului legislativ. Camera Deputaților, care are rol decizional, urmează să analizeze documentul și să stabilească forma finală a actului normativ.