Sfânta Maria Mare. Tradiții, superstiții și lucruri interzise de Adormirea Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului, cunoscută popular ca Sfânta Maria Mare, este prăznuită în fiecare an pe 15 august și marchează o zi simbolică în calendarul creștin, considerată granița între zilele călduroase și începutul toamnei. Această zi este însoțită de numeroase tradiții și superstiții, multe dintre ele păstrate cu sfințenie, mai ales în mediul rural.

Tradiții importante de Adormirea Maicii Domnului

În calendarul ortodox, Sfânta Maria este sărbătorită de două ori: pe 15 august, când creștinii prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, și pe 8 septembrie, când se sărbătorește Nașterea Maicii Domnului.

Potrivit Tradiției Bisericii, Fecioara Maria a trăit încă 11 ani după Înălțarea lui Hristos. Ea a fost înștiințată de îngerul Gavriil că se va muta la ceruri, primind vestea cu bucurie. În ultimele sale momente, Maica Domnului și-a cerut iertare de la toți cei din jur, iar Domnul Însuși S-a coborât pentru a primi sufletul ei sfânt.

Se spune că atunci s-au petrecut multe minuni: orbii și surzii au fost vindecați, iar bolnavii și ologii s-au însănătoșit. Trupul Maicii Domnului nu a rămas în mormânt, fiind ridicat la cer, păstrându-și integritatea și fecioria, la fel cum s-a întâmplat și la nașterea lui Hristos.

Apostolii și misterul mormântului

Toți Sfinții Apostoli au fost aduși de Sfântul Duh la mormânt pentru a-și lua rămas-bun. Singurul absent a fost Sfântul Apostol Toma, care a ajuns la mormânt trei zile mai târziu. Deschizând mormântul, apostolii au găsit doar giulgiul Maicii Domnului, semn că trupul ei fusese ridicat la cer.

Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, cu mărturii documentate încă din secolul al V-lea. Este probabil ca locul de origine să fie Ierusalimul, în apropierea Grădinii Ghetsimani, unde se află și astăzi mormântul Maicii Domnului și biserica zidită pe acest loc sfânt.

Împăratul bizantin Mauriciu a fixat data sărbătorii pe 15 august, iar Papa Teodor I a adoptat această dată în Apus, contribuind la generalizarea praznicului la nivel european.

Semnificația religioasă și liturgică

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este considerată de mulți teologi drept „Paștele verii”, fiind cea mai importantă sărbătoare creștină din această perioadă a anului. Ea celebrează moartea, îngroparea și înălțarea la cer a Maicii Domnului.

La nivel liturgic, Maica Domnului este singura sfântă care are o rânduială liturgică a punerii în mormânt, similară cu cea a Mântuitorului Iisus Hristos. Credincioșii care participă la Slujba Vecerniei retrăiesc simbolic o nouă Sâmbătă Mare.

În biserici se fac cântări importante, precum Prohodul și Binecuvântările Maicii Domnului, iar Epitaful Maicii Domnului este purtat în procesiune în jurul locașului de cult.

Astăzi nu se spală, nu se fac treburi casnice și nu se coase. Este o zi dedicată Maicii Domnului, o zi de distracție și sărbătoare și cine nu o respectă cum se cuvine va fi urmărit de ghinion.

În popor, ziua de 15 august este asociată cu diverse tradiții și superstiții: se crede că cine respectă sărbătoarea și merge la biserică va fi ferit de necazuri, iar femeile care țin post sau practică anumite ritualuri vor avea sănătate și belșug.

Această sărbătoare păstrează un puternic caracter folcloric și religios, fiind în continuare una dintre cele mai îndrăgite sărbători ale românilor.