Sfântul Ioan Botezătorul, sărbătorit astăzi. Tradiții și obiceiuri

Pe 7 ianuarie, credincioșii îl sărbătoresc pe Sfântul Ioan Botezătorul, considerat cel mai mare dintre sfinți, după Fecioara Maria.

Se spune că Sfântul Ioan Botezătorul mai este numit și Înaintemergătorul, fiindcă el este cel care a anunțat venirea lui Iisus Hristos. Părinţii lui sunt preotul Zaharia şi Elisabeta, care erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. Arhanghelul Gavriil i-a vestit lui Zaharia că soţia sa va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Zaharia nu a crezut acest lucru şi a rămas mut până când Elisabeta a născut.

Misiunea lui Ioan a fost cea de a pregăti poporul pentru venirea Mântuitorului. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-l descoperi pe acesta. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”.

Conform calendarului ortodox, Sfântul Ioan Botezătorul are trei zile de pomenire: 24 iunie – naşterea sa (sărbătoarea numită Drăgaica sau Sânzienele), 7 ianuarie – ziua Sfântului Ioan ca botezător al Domnului şi 29 august – tăierea capului Sfântului Ioan.

Pe 7 ianuarie, odată cu Sfântul Ioan, se încheie și sezonul sărbătorilor de iarnă, care a fost început pe 6 decembrie, odată cu Sfântul Nicolae.

Sfântul Ioan Botezătorul: Tradiții și obiceiuri

Ca în majoritatea cazurilor, românii respectă anumite tradiții în zilele mari de sărbătoare. Astfel, se spune că în dimineața zilei de Sfântul Ioan, oamenii trebuie să se stropească cu agheasmă, pentru a fi feriți de boli în timpul anului. De asemenea, conform tradiției, după Sfântul Ioan „se boteză gerul”, adică vremea se va încălzi.

Pe 7 ianuarie, de Sfântul Ioan Botezătorul, există obiceiul numit „Udatul Ionilor”. Mai exact, în Bucovina, de exemplu, în trecut oamenii puneau un brad împodobit la porțile tuturor celor care purtau numele de Ion, iar aceștia dădeau o petrecere.

În Transilvania, cei care purtau acest nume erau purtaţi prin sat până la râu, unde erau botezaţi.