Sfințirea picturii Catedralei Naționale, moment istoric pentru Patriarhia Română. Peste 100.000 de oameni așteptați la ceremonie

Duminică, 26 octombrie, pictura Catedralei Naționale va fi sfințită într-o ceremonie oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și de Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române. Evenimentul va aduna peste 100.000 de credincioși din întreaga țară și marchează Centenarul Patriarhiei Române. La slujbă vor participa 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.

Sfinţirea Catedralei Naţionale, slujbă de amploare la București

În 2025 se împlinesc 140 de ani de la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române și 100 de ani de la ridicarea acesteia la rang de Patriarhie, relatează Agerpres.

„Iubim Biserica fiică a României și așteptăm cu nerăbdare să participăm la sărbătorile oficiale de la București dedicate centenarului ridicării la demnitatea patriarhală”, declara anul trecut Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I, citat de Agenția Basilica.

Programul liturgic al evenimentului

Slujba Sfintei Liturghii va începe la ora 7:30 și va dura până la ora 10:00, fiind oficiată de trei ierarhi din Capitală și de un sobor extins de preoți și diaconi. De la ora 10:15 vor sosi la Catedrală Patriarhul Daniel și Patriarhul Bartolomeu, iar slujba de sfințire propriu-zisă va începe la ora 10:30. Ceremonia se va încheia la 12:30, când se va citi Actul de sfințire.

În interiorul Catedralei vor avea acces doar invitații oficiali, aproximativ 2.500 de persoane. Pe esplanada din fața edificiului vor fi amplasate ecrane pentru grupurile organizate de pelerini, peste 8.000 la număr. Ceilalți credincioși vor putea urmări slujba pe alte ecrane montate în spațiul exterior al ansamblului.

După terminarea slujbei, credincioșii se vor putea închina în Sfântul Altar, accesul făcându-se treptat: mai întâi invitații oficiali, apoi grupurile din eparhii și, începând cu ora 20:00, toți ceilalți pelerini. Catedrala va rămâne deschisă pentru închinare până pe 31 octombrie, inclusiv pe timpul nopții.

Simbol al unității românești

Ideea ridicării unei catedrale naționale datează din 1877, după Războiul de Independență, când s-a constatat că Bucureștiul nu avea o biserică suficient de mare pentru marile ceremonii. Printre primii susținători s-au numărat Mihai Eminescu și Ioan Slavici. Legea privind construirea Catedralei a fost adoptată în 1882, la inițiativa Regelui Carol I.

Proiectul a fost reluat de-a lungul deceniilor de mai mulți ierarhi, printre care Patriarhul Miron Cristea și Patriarhul Teoctist. În 2005, amplasamentul final a fost stabilit pe Dealul Arsenalului, lângă Casa Poporului. Lucrările au început în 2010, iar altarul a fost sfințit în 2018, când aproximativ 150.000 de oameni au venit să se închine.

Un edificiu impresionant

Catedrala Națională are o înălțime de 120 de metri, iar clopotele sale, turnate la Innsbruck, cântăresc împreună 33 de tone. Pictura interioară, realizată în mozaic pe o suprafață de 25.000 de metri pătrați, combină elemente de artă bizantină și românească. Iconostasul, înalt de 17 metri, cuprinde 45 de icoane, iar Icoana Maicii Domnului din absida altarului, de 16 metri, este cea mai mare reprezentare a Fecioarei Maria în mozaic din România.

Turla principală, Pantocratorul, se ridică la 120 de metri și adăpostește o icoană a Mântuitorului Hristos de 12 metri în diametru. Ansamblul arhitectural, definit de pridvoare, coloane neoromânești și vitralii uriașe, reflectă unitatea spirituală și culturală a românilor din toate regiunile țării.