Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie.

Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, pe 4 aprilie. Academia Română este cel mai înalt for științific și cultural al României. În acest an, va sărbători 157 de ani de la înființare.

Aniversarea va fi marcată de un eveniment tip Ziua Porților Deschise. Începând cu ora 12.00, publicul va putea vizita cele mai reprezentative spații din sediul Academiei Române – Aula Academiei, Clubul Academicienilor, Muzeul Memoria. De asemenea, vizitatorii vor beneficia de un tur ghidat în Biblioteca Academiei Române.

Evenimente prilejuite de Ziua Academiei Române

Ziua Academiei Române va fi sărbătorită de la ora 10.00, în Aula Academiei din Calea Victoriei nr. 125. În deschiderea festivității care marchează 157 de ani de existență, va lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. El va fi urmat de acad. Dorel Banabic, președintele Secției de științe tehnice. Ulterior, va avea loc o conferință cu tema „Libertate, frumusețe, evoluție, natură“, susținută de prof. Adrian Bejan, membru de onoare al Academiei Române. Cu acest prilej, Academia Română propune publicului pasionat de cunoaștere o manifestare științifică de înalt nivel, care abordează tematica din perspective inter și multidisciplinare.

În cadrul zilei festive va avea loc, în format online, o întâlnire a conducerilor Academiei Române și Academiei de Științe a Moldovei.

Repere din istoria Academiei Române

Academia Română, forul suprem de consacrare în cultura și știința românească, își are actul de naștere în Decretul Locotenenței Domnești din 1/13 aprilie 1866.Prin acest document se înființa la București Societatea Literară Română. Primele sarcini ale acestui for erau stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea și publicarea dicționarului și a gramaticii limbii române.

Societatea a fost alcătuită, pentru început, din 21 de membri aleși din toate provinciile românești (trei din Moldova, patru din Muntenia, trei din Transilvania, câte doi din Banat, Maramureș și Bucovina, trei din Basarabia și doi din Macedonia).

Un an mai târziu, în august 1867, Societatea Literară Română se constituie în Societatea Academică Română. Scopul era de „a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români“. La început, cuprindea trei secțiuni: literară-filologică, istorică-arheologică și a științe naturale.

Într-o a treia etapă, la 29 martie/10 aprilie 1879, a fost promulgată legea prin care Societatea Academică Română era declarată Institut Național cu denumirea Academia Română. Articolul 2 stabilea idealurile instituției: „Cultura limbii și a istoriei naționale, a literaturilor, a științelor și frumoaselor arte“.

Începând cu 1990, Academia Română are 14 secții. Ele acoperă domenii precum: literatură, lingvistică, istorie, filosofie, psihologie, teologie, pedagogie. De asemenea, sunt și domenii precum matematică, fizică, chimie, biologie, științe geonomice, științe tehnice, știința și tehnologia informației, agronomie, medicină, științe economice și juridice, sociologie, arte, arhitectură.

Prin lege și statut, Academia Română are un număr maxim de 181 de membri titulari și corespondenți și 135 de membri de onoare, dintre care cel mult 40 din țară.

Prezidiul Academiei Române a hotărât, la 4 aprilie 2000, ca Ziua Academiei Române să fie sărbătorită în fiecare an la această dată.

Citește și: Academia Română: România nu poate accepta solicitarea Ucrainei de a intra în rețeaua TEN-T