Singuri în fața Rusiei? Europa accelerează reînarmarea și pariul pe rachete dezvoltate în UE

Conferinţa de securitate de la München din acest weekend a evidenţiat o schimbare majoră de perspectivă în rândul liderilor europeni, pe fondul deteriorării relaţiilor transatlantice şi al incertitudinilor privind rolul viitor al Statelor Unite în apărarea continentului. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sintetizat această stare de spirit afirmând că „au fost depăşite unele linii peste care nu se mai poate trece înapoi”, semnalând o transformare profundă a arhitecturii de securitate europene.

Relaţii transatlantice tensionate

Potrivit relatărilor Reuters, relaţiile dintre Europa şi Statele Unite au devenit mai complicate în ultimul an, după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Presiunile exercitate de administraţia americană asupra aliaţilor europeni, inclusiv ideea anexării Groenlandei, au amplificat temerile privind angajamentul Washingtonului faţă de securitatea europeană prin NATO.

Secretarul de stat american Marco Rubio a încercat să transmită un mesaj conciliant la München, afirmând că Statele Unite doresc să continue cooperarea cu Europa. Tonul său a fost considerat mai moderat decât cel al vicepreşedintelui JD Vance în intervenţia din anul precedent. Totuşi, discursul lui Rubio nu a inclus referiri directe la NATO, Rusia sau războiul din Ucraina, teme centrale pentru liderii europeni şi surse ale unor diferenţe tot mai vizibile între aliaţi.

Rubio a descris momentul actual drept unul „decisiv”, subliniind că lumea se schimbă rapid şi că viitorul SUA rămâne legat de Europa, însă fără a oferi garanţii suplimentare privind implicarea militară americană.

19:31, 08.02.2026 • Internațional

The Guardian: Vrei să-l oprești pe Trump să-ți hărțuiască țara? Ridică-te

10:01, 05.02.2026 • ACTUALITATE

Alertă de securitate în spațiu: Rusia interceptează sateliții europeni și ar putea provoca prăbușirea lor

Europa accelerează consolidarea apărării

Pe fondul războiului din Ucraina, care se apropie de al cincilea an, şi al percepţiei crescânde a Rusiei drept o ameninţare directă, liderii europeni au anunţat intenţia de a accelera investiţiile în apărare şi de a reduce dependenţa de Statele Unite.

Cancelarul german Friedrich Merz, preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul britanic Keir Starmer au susţinut ideea consolidării unui „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. Conceptul urmăreşte creşterea capacităţii Europei de a-şi asigura propria apărare, fără a renunţa la alianţa transatlantică.

„Acest nou început este corect în toate circumstanţele”, a declarat Merz, explicând că Europa trebuie să fie pregătită atât pentru o eventuală distanţare a SUA, cât şi pentru situaţia în care continentul nu îşi poate garanta singur securitatea.

În acelaşi timp, administraţia Trump a transmis că se aşteaptă ca Europa să preia responsabilitatea principală pentru apărarea convenţională, în timp ce Washingtonul ar continua să ofere umbrela nucleară şi să respecte pactul de apărare reciprocă al NATO.

Discuţii despre descurajarea nucleară europeană

Unul dintre cele mai sensibile subiecte abordate la München a fost posibilitatea dezvoltării unei descurajări nucleare europene. Merz a confirmat că Berlinul a început discuţii confidenţiale cu Parisul pe această temă, subliniind însă că orice iniţiativă ar rămâne integrată în cadrul NATO.

Franţa este în prezent singura putere nucleară a Uniunii Europene, după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar, iar preşedintele Emmanuel Macron a pledat pentru transformarea Europei într-o veritabilă putere geopolitică. Liderul francez a susţinut că arhitectura de securitate europeană, construită în timpul Războiului Rece, nu mai corespunde realităţilor actuale.

„Este momentul potrivit pentru o Europă puternică”, a declarat Macron, adăugând că continentul trebuie să-şi reorganizeze sistemul de securitate în faţa unei ameninţări ruse persistente.

Creşteri semnificative ale cheltuielilor militare

Datele prezentate de Ursula von der Leyen arată că cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina. Statele membre NATO au convenit recent majorarea obiectivului de cheltuieli militare de bază la 3,5% din PIB, plus încă 1,5% pentru investiţii conexe securităţii.

Mai multe state europene au lansat proiecte comune de armament. Miniştrii apărării din Franţa, Germania, Italia, Polonia şi Suedia au semnat o scrisoare de intenţie pentru dezvoltarea programului European Long-range Strike Approach (ELSA), destinat realizării unor rachete cu rază lungă de acţiune. Alte iniţiative vizează apărarea împotriva rachetelor balistice şi dezvoltarea muniţiilor aeriene.

Cu toate acestea, progresele rămân inegale. Proiectul franco-germano-spaniol de avion de luptă FCAS întâmpină blocaje legate de împărţirea responsabilităţilor industriale, iar statele UE sunt divizate asupra regulilor privind achiziţiile militare – între susţinătorii principiului „cumpăraţi european”, conduşi de Franţa, şi statele favorabile unei pieţe mai deschise.

Realitatea războiului din Ucraina

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a adus în centrul discuţiilor impactul concret al conflictului, prezentând date privind intensitatea atacurilor ruseşti. Doar în ultima lună, Ucraina a fost lovită de peste 6.000 de drone şi 150 de rachete.

„Armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească”, a avertizat Zelenski, subliniind decalajul dintre dinamica militară şi procesele politice occidentale.

O alianţă redefinită

Discursurile liderilor europeni au reflectat încercarea de a găsi un echilibru între consolidarea autonomiei strategice şi menţinerea alianţei cu Washingtonul. Merz a avertizat că ordinea internaţională bazată pe reguli „nu mai există în forma sa actuală” şi a cerut refacerea încrederii transatlantice.

În acelaşi timp, sondajele indică o schimbare de percepţie în opinia publică europeană. Un studiu YouGov realizat în cele mai mari şase state europene arată că favorabilitatea faţă de SUA a coborât la cel mai scăzut nivel din 2016, apropiindu-se de nivelul percepţiei ameninţărilor venite din partea unor rivali globali.