Sistemul de vot din România: o arhitectură defectuoasă și susceptibilă la fraudă

România, o țară cu o istorie democratică relativ tânără, se confruntă cu probleme serioase în ceea ce privește integritatea sistemului de vot. În ciuda reformelor și a tehnologiei care ar trebui să asigure corectitudinea și transparența procesului electoral, există semnale tot mai numeroase că fraudele electorale sunt o realitate, afectând în special partidele mici. Aceste fraude nu doar că subminează încrederea publicului în procesul democratic, dar și distorsionează voința poporului.

Mecanismele posibile de fraudă electorală

1. Manipularea procesului de numărare a voturilor

Una dintre cele mai frecvente metode de fraudă este manipularea voturilor în timpul procesului de numărare. În teorie, numărarea voturilor ar trebui să fie un proces transparent, cu observatori din partea tuturor partidelor. În practică, însă, există numeroase rapoarte de nereguli. Membrii comisiilor electorale, în unele cazuri, au fost acuzați că au modificat procesele verbale sau că au introdus voturi fictive în urnă. Acest lucru se poate face relativ ușor în zonele rurale sau în secțiile de votare izolate, unde controlul și supravegherea sunt mai slabe.

2. Dispariția voturilor exprimate

O altă metodă de fraudă, mai subtilă dar la fel de eficientă, este dispariția voturilor exprimate. Există numeroase relatări despre persoane care au votat pentru un anumit partid, dar în rezultatele finale nu apare niciun vot înregistrat pentru acea formațiune politică. Acest lucru se poate întâmpla prin diverse metode: fie prin distrugerea buletinelor de vot, fie prin manipularea datelor în sistemele electronice de numărare. În contextul actual al digitalizării, manipularea datelor devine tot mai ușoară pentru cei care au acces la sistemele informatice.

3. Votul multiplu și turismul electoral

Votul multiplu este o altă problemă serioasă. Deși teoretic fiecare cetățean ar trebui să voteze o singură dată, există relatări despre persoane care au votat de mai multe ori, în secții diferite de votare. Acest fenomen, cunoscut sub numele de turism electoral, este facilitat de lipsa unui sistem centralizat eficient care să prevină aceste abuzuri. În plus, lipsa de supraveghere adecvată și complicitatea unor membri ai comisiilor electorale contribuie la perpetuarea acestei practici.

Impactul asupra partidelor mici

Partidele mici sunt cele mai afectate de aceste fraude, deoarece fiecare vot contează mult mai mult pentru ele. Într-un sistem politic dominat de câteva partide mari, partidele mici încearcă să se facă auzite și să obțină reprezentare parlamentară. Când voturile lor dispar sau sunt manipulate, acestea sunt privite ca nereprezentative și sunt împiedicate să joace un rol semnificativ în procesul legislativ.

Un exemplu notoriu este cazul recent al unui partid mic care a contestat rezultatele alegerilor locale, susținând că nu a primit nici măcar un vot într-o secție de votare unde membri și simpatizanți ai partidului susțin că au votat pentru această formațiune. Această situație ridică întrebări serioase despre integritatea procesului electoral și despre măsurile de securitate insuficiente care permit astfel de abuzuri.

Ce se poate face?

1. Îmbunătățirea transparenței și supravegherii

Una dintre soluțiile posibile pentru a combate frauda electorală este îmbunătățirea transparenței și supravegherii procesului electoral. Acest lucru ar putea include instalarea de camere de supraveghere în secțiile de votare și transmiterea live a procesului de numărare a voturilor. De asemenea, ar fi utilă o supraveghere mai riguroasă din partea observatorilor internaționali și a organizațiilor non-guvernamentale.

2. Implementarea unui sistem centralizat de verificare a votului

Un sistem centralizat de verificare a votului, care să permită verificarea rapidă și precisă a voturilor exprimate, ar putea preveni multe dintre fraudele legate de votul multiplu și turismul electoral. Acest sistem ar trebui să fie securizat și să ofere acces limitat doar persoanelor autorizate. Ar fi util numai în condițiile în care nici una dintre persoanele desemnate să supravegheze buna funcționare a acestui sistem nu ar fi afiliată politic în vreun fel.

3. Educația electorală a cetățenilor

Educarea cetățenilor cu privire la drepturile și responsabilitățile lor electorale este esențială. O populație bine informată este mai puțin susceptibilă la manipulări și fraude. Campaniile de informare ar trebui să sublinieze importanța participării la alegeri și modul în care cetățenii pot raporta neregulile observate.

Omul sfințește locul (sau îl pângărește)…

… și spunem asta fiindcă mașinile nu numără singure. Sunt acolo niște mâini care apasă pe niște butoane. La urma urmelor, despre onestitatea acestor mâini este vorba. Factorul uman joacă un rol crucial în comiterea fraudei electorale. Persoanele implicate pot avea diverse motivații și pot obține beneficii variate în urma participării la astfel de acțiuni. Iată câteva dintre motivele și avantajele pentru care oamenii ar putea să se implice în frauda electorală:

Motivații

1. Avantaje financiare
   • Oferirea de sume de bani sau alte forme de recompense materiale este o motivație comună. Persoanele care sunt implicate în procesul electoral pot fi plătite pentru a manipula rezultatele voturilor sau pentru a facilita votul multiplu.
2. Presiuni politice
   • În unele cazuri, angajații din sectorul public sau alte persoane cu legături politice pot fi presate de superiorii lor sau de persoane influente din partidul aflat la putere să participe la fraude pentru a asigura victoria electorală a acestora.
3. Loialitate față de partid
   • Membrii devotați ai unui partid politic pot participa la fraude dintr-un sentiment de loialitate și din dorința de a vedea partidul câștigând. Aceștia pot considera că acțiunile lor sunt justificate în scopul unui „bine mai mare”.
4. Protejarea intereselor personale
   • Persoanele care dețin funcții publice sau au afaceri care depind de deciziile politice pot fi motivate să se implice în fraudă pentru a-și proteja interesele personale. Menținerea sau obținerea puterii politice poate asigura continuitatea beneficiilor de care se bucură.

Beneficii

1. Acces la putere și influență
   • Frauda electorală poate asigura victoria unor candidați sau partide care, odată ajunse la putere, pot oferi beneficii directe celor care au contribuit la manipularea voturilor. Aceste beneficii pot include numiri în funcții publice, contracte avantajoase sau alte favoruri politice.
2. Stabilitate economică și profesională
   • Participarea la fraude electorale poate asigura stabilitatea economică și profesională pentru cei implicați. De exemplu, angajații din sectorul public care facilitează frauda pot fi protejați de eventuale disponibilizări sau pot primi promovări și salarii mai mari.
3. Protecție Legală
   • Implicarea în frauda electorală poate veni cu promisiuni de protecție legală pentru cei implicați. În cazul în care ar fi descoperiți, aceștia pot beneficia de sprijinul politic pentru a evita consecințele legale.
4. Acces la resurse și informații
   • Participanții la fraude electorale pot obține acces la resurse guvernamentale sau informații privilegiate care le pot oferi avantaje economice sau competitive pe termen lung.

Momentul unor concluzii foarte triste

Semnalele că votul a fost manipulat, uneori grosier, deseori la vedere, au fost copleșitoare la acest scrutin. În cele mai multe dintre cazurile sesizate, birourile electorale au refuzat renumărarea voturilor, motivând uneori că numărul de voturi rătăcite NU AR FI SCHIMBAT REZULTATUL ALEGERILOR. Și dacă, totuși, l-ar fi schimbat? Este posibil să existe acest argument? Este posibil să considerăm nesemnificativ un număr de voturi și să le facem dispărute? Este posibil ca într-o localitate cu 10000 de locuitori să nu se înregistreze nici măcar un vot pentru o formațiune politică din top 5? Și de aici decurge o serie de asemenea întrebări care conduc toate spre un singur răspuns: această abordare este inadmisibilă.

Frauda electorală este o problemă gravă care subminează democrația și încrederea cetățenilor în procesul electoral. În România, această problemă afectează în special partidele mici, care sunt private de șansa de a se reprezenta corect și de a contribui la viața politică a țării. Pentru a combate aceste practici, este necesară o combinație de măsuri de supraveghere, transparență și educație electorală. Doar printr-un efort concertat putem asigura că fiecare vot contează și că voința poporului este respectată în totalitate.