Reacția oarecum tardivă a președintelui Klaus Iohannis după ce Austria n-a fost de acord cu intrarea României în Spațiul Schengen a readus în memoria colectivă declarația acestuia din 2021 după tragedia de la spitalul din Constanța: ”Sunt îngrozit. Statul român a eșuat în misiunea de a-și proteja cetățenii. Este o zi neagră, de doliu, pentru naţiunea română”.
Dar, acum, după ce Austria ne-a blocat intrarea în Spațiul Schengen, n-a fost cumva o zi neagră și pentru ”guvernul meu” al generalului Nicolae Ciucă? Și da, și nu.
Însă, în ”România lucrului bine făcut” s-a uitat cam repede faptul că în iunie 2009, primarul Sibiului, Klaus Werner Iohannis, a primit o distincţie de stat din partea statului austriac pentru servicii aduse acestei țări.
Este vorba de Ordinul de Merit „Marea Cruce de Argint” oferit de preşedintele Republicii Austria de la acea vreme, Heinz Fischer, la propunerea ministrului de Externe, Michael Spindelegger.
Tot în acea vreme, familia Klaus și Carmen Iohannis l-au cununat pe consulul Austriei la Sibiu, Andreas Huber. Timpul a trecut și edilul Sibiului decorat în 2009 ”pentru servicii aduse Austriei” a ajuns, în 2014, președintele României. Și din postura de unic locatar al Palatului Cotroceni, Klaus Werner Iohannis a conferit Ordinul Național „Steaua României” în grad de Mare Ofițer doamnei dr. Kraker Margit, Președintele Curții de Audit a Republicii Austria.
Tot, președintele României a conferit Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, Categoria B „Muzica”, domnului Teutsch Götz, solo-violoncelist (Salzburg, Republica Austria). Același președinte Klaus Iohannis a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Ofiţer, Excelenţei Sale, doamna Rauscher Isabel, ambasadorul Republicii Austria în România.
Totodată, șeful statului român a conferit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler doamnei Konrad Ulla, psiholog, președintele Consiliului de Administrație al Fundației Concordia, Viena (Republica Austria) și Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de Cavaler preotului dr. Buhlmann Urs-Nicolaus, custode și arhivar la Mănăstirea Klosterneuburg din Austria.
Aceste distincții demonstrează, pas cu pas, că președintele Klaus Iohannis, mare iubitor de schi, a avut o pârtie destul de bună spre Austria, dar cu toate acestea ”România lucrului bine făcut” a rămas iar în afara Spațiului Schengen.
Nu cumva, ambasadorul din Sibiu al României la Viena, Emil Hurezeanu, a dormit pe pârtie așa cum a făcut-o ani buni în Germania? Dar cum istoria o scriu doar învingătorii, nouă nu ne râmâne decât să ne gândim la vorbele lui Nichita Stănescu:„Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!”
Reactia presedintelui Romaniei este absolut normala asa cum a fost si reactia Presedintelui Austriei .Meritele personale ale unor cetateni austrieci nu au nici o legatura cu situatia de fata asa cum nici decoratiile oferite de catre Presedinte nu pot fi conectate la ceea ce s-a intimplat recent la votul din JAI. Sa nu incurcam lucrurile doar din dorinta de a prezenta o situatie politica prin metode comparative nonnecesare si purtatoare de fake . „Ce are sula cu prefectura ”ne-ar spune un raman neaos ca sa ne trezeasca olecuta la realitate . Situatia este deja cunoscuta si cel ce a fortat votul in JAI este Guvernul Romaniei ca parte a unei planificari ulterioare .Dealtfel nervozitatea Cancelarului austriac ,ce a fost pus in fata unei situatii imposibile, ne-a lamurit ce si cum a fost .Urmeaza , asa cum ne-a anuntat deja , raspunsul faptic al Presedintelui Iohannis .Sa nu il banuim ca nu stie ce face .