„Slavă Șoșoacă, Slavă Ceaușescu!” – pumni, antivaccinism și delir politic la 10.000 de metri altitudine

Publicat: 01 sept. 2025, 17:34, de Radu Caranfil, în ACTUALITATE , ? cititori
„Slavă Șoșoacă, Slavă Ceaușescu!” – pumni, antivaccinism și delir politic la 10.000 de metri altitudine
zborul low-cost devine sport extrem

România anului 2025: un zbor banal de la Bruxelles la București se transformă într-o mixtură de stand-up grotesc, thriller ieftin și seminar de ideologie populistă. Pasagerii WizzAir care au plecat luni dimineață de pe aeroportul Charleroi cu destinația Otopeni n-au primit doar clasicul anunț „în caz de depresurizare, folosiți măștile de oxigen”. Au primit și un show live: un compatriot care a amestecat pumni, injurii și sloganuri de mahala politică într-o reprezentație demnă de Festivalul Opacității Mintale.

Scenariul pe scurt

Cu 40 de minute înainte de aterizare, un pasager – aparent sub influența alcoolului și a propriilor teorii conspiraționiste – a început să strige frenetic:

  • I want cash, no card!”
  • Rușine, vaccinaților!”
  • Slavă România, Slavă Diana Șoșoacă!”

Însoțitorii de bord au încercat metoda clasică: ton calm și gesturi liniștitoare. Rezultatul? Zero. Omul a trecut la amenințări, injurii și chiar pumni. Situația a degenerat într-o mini-bătălie aeriană, până când un pasager „mai corpolent” a reușit să-l prindă de gât și să-l lege cu centuri de siguranță, transformând scaunul într-o celulă improvizată la 10.000 de metri altitudine.

Sporturi extreme la înălțime

Zborurile low-cost au devenit, în România, ceva mai mult decât transport: sunt experiențe de supraviețuire. Îți iei bilet la ofertă, dar niciodată nu știi dacă ajungi să asiști la o predică anti-vaccin, o bătaie ca la colțul blocului sau o lecție de geopolitică vulgară. Compania promite „zboruri sigure și confortabile”, dar realitatea îți servește un cocktail de stres, cu topping de „Slavă Ceaușescu”.

Cineva spunea odată că zborul e cea mai sigură formă de transport. Adevărat – statistic, nu cad avioanele. Dar se prăbușește nervul social: oamenii își pierd mințile în spațiul îngust al cabinei, unde frustrarea, alcoolul și pseudo-politica se combină mai periculos decât turbulențele.

Pamflet: cum ar arăta „Pachețelul de Supraviețuire al Pasagerului Român”

  1. Boarding cu ideologie – fiecare pasager primește la îmbarcare un plic cu bancnote cash și un autocolant „Rușine, vaccinaților”, pentru eventuale discuții aprinse.
  2. Instrucțiuni de siguranță – stewardesa arată cum se aplică masca de oxigen, iar pasagerul recalcitrant demonstrează cum se folosește centura de siguranță pentru imobilizare.
  3. Entertainment la bord – în loc de filme, avem karaoke conspiraționist: „Slava România, Slava Diana Șoșoacă”, urmat de aplauze ironice.
  4. Snack bar – se servesc doar șprițuri la pet și semințe cu coajă, pentru autenticitate. Plata? Evident, doar cash.
  5. Aterizare – polițiștii urcă primii în avion, pasagerii coboară abia după ce „eroul” e escortat la sol. Aplauze garantate.

Imaginea de ansamblu

Acest episod nu e doar o anecdotă savuroasă. E radiografia unui fenomen: furia care fierbe în societatea românească, combinată cu alcoolul și frustrările economice, devine explozivă în spațiul închis al unei aeronave. Avionul nu mai e doar mijloc de transport, ci teren de bătălie între oameni care nu mai știu să vorbească, ci doar să țipe.

Concluzie la un șpriț rece

Cineva spunea, cu o ironie amară, că zborurile către București seamănă uneori cu întoarcerea de pe front. Și poate că așa e: un front al nervilor, unde orice pasager poate deveni „soldat” în războiul cu stewardesele și cu cardul de credit.

Incidentul de luni ar trebui să fie un semnal: nu doar că avem nevoie de reguli mai stricte pentru pasagerii sub influența alcoolului, dar mai ales că trăim într-o societate în care delirul conspiraționist s-a mutat de pe Facebook direct la 10.000 de metri altitudine.

Și da, până la urmă, cineva ar trebui să imprime pe biletul de avion, cu litere mari:

„Atenție, zborul dumneavoastră poate include și un spectacol gratuit de circ socio-politic.”