Sofia avertizează Kremlinul: nicio dronă rusească nu va trece nepedepsită

Un aparat de zbor rusesc – dronă de atac, după toate indiciile – a intrat sâmbătă seara în spațiul aerian al României, forțând Ministerul Apărării să trimită în misiune două avioane F-16. Aparatul zbura foarte jos și, după câteva minute de tensiune maximă, a părăsit teritoriul românesc, îndreptându-se din nou către Ucraina. Părea un episod izolat, dar reverberațiile lui s-au simțit imediat dincolo de Dunăre.

Un incident care vorbește de la sine

Premierul Bulgariei, Rosen Jeliazkov, a reacționat prompt: „Au fost luate măsuri pentru protejarea spaţiului nostru aerian, în special în partea de nord-est a ţării, ca parte a consolidării flancului sud-estic al NATO. Monitorizăm situaţia foarte atent, deoarece trebuie să garantăm siguranţa aviaţiei civile.” O declarație care marchează o schimbare de ton la Sofia, într-o țară unde tradițional rusofilia a coexistat cu apartenența la NATO.

Bulgaria între reflexe vechi și realități noi

De zeci de ani, Bulgaria este percepută drept unul dintre statele europene cu cele mai profunde legături culturale și istorice cu Rusia. Ortodoxia, alfabetul chirilic, relațiile economice din perioada comunistă au lăsat urme adânci. În sondaje, o parte a populației încă vede Rusia drept „fratele mai mare”.

Și totuși, atunci când o dronă rusească traversează spațiul aerian românesc, reacția oficială de la Sofia nu lasă loc de ambiguități: solidaritate cu NATO și un avertisment direct către Moscova. „Cred că Federaţia Rusă va fi foarte atentă şi va evita orice incidente în Marea Neagră, unde traficul aerian este extrem de intens”, a adăugat premierul Jeliazkov. Este o linie discursivă care rupe tiparul dublului limbaj balcanic și aliniază Bulgaria la pozițiile ferme ale Poloniei, României și Țărilor Baltice.

România, prima linie a confruntării

Incidentul de sâmbătă este doar unul dintr-o serie lungă de episoade care au arătat cât de fragil este spațiul aerian al României în proximitatea frontului ucrainean. În ultimii doi ani, fragmente de drone rusești au căzut în mai multe rânduri pe teritoriul țării, în Delta Dunării. Reacțiile NATO au fost întotdeauna de solidaritate, dar România a înțeles că este nevoie de o apărare activă, nu doar de declarații.

Trimisul avioanelor F-16 în misiune a arătat că Bucureștiul e gata să acționeze. Ministrul apărării, Ionuț Moșteanu, a spus explicit că piloții erau „pe punctul de a doborî drona”, dacă aceasta nu ar fi părăsit spațiul aerian. Cu alte cuvinte, România nu mai acceptă jocul rusesc al provocărilor „accidentale”.

Moscova și jocul „incidentelor”

Nu e prima dată când Rusia își testează vecinii. Anul trecut, o rachetă rătăcită a căzut pe teritoriul Poloniei, provocând tensiuni uriașe. De fiecare dată, Kremlinul adoptă poziția cinică: „nu am vrut, nu ne aparține, a fost o eroare de navigație”. În realitate, aceste incidente fac parte dintr-o strategie: menținerea presiunii și testarea reacțiilor.

Premierul bulgar numea episodul „o provocare absolut inutilă”. Formula nu e întâmplătoare. Rusia mizează pe obișnuirea Europei cu agresiunea. Să transformi anormalul în normal. Dar reacțiile ferme, atât de la București, cât și de la Sofia, arată că NATO nu e dispus să tolereze această „normalizare” a violenței.

Flancul sud-estic al NATO, cheia stabilității

În logica Alianței, fiecare incident din zona Mării Negre nu este doar o problemă locală, ci un test pentru întregul flanc estic. Polonia și statele baltice sunt în alertă permanentă, România și Bulgaria devin puncte nevralgice, iar Turcia joacă rolul greu de echilibru între NATO și Rusia.

De aceea, mesajul lui Jeliazkov are o semnificație aparte. Bulgaria, percepută adesea ca „veriga slabă” în raport cu Rusia, își asumă acum discursul clar pro-NATO: „Din ce în ce mai multe argumente sunt aduse în favoarea a ceea ce ne uneşte în Coaliţia de Voinţă – că avem nevoie de garanţii serioase de securitate pentru Europa.”

O ecuație complicată: între opinia publică și obligațiile internaționale

Desigur, nu trebuie ignorat contextul intern. În Bulgaria, partidele pro-ruse au încă un bazin electoral consistent. Orice poziționare fermă împotriva Moscovei poate fi folosită de aceste forțe ca material de propagandă. Dar premierul Jeliazkov mizează pe ceva mai puternic: instinctul de supraviețuire națională. Atunci când dronele traversează cerul vecinilor, nimeni nu mai poate juca dublu.

De ce e importantă pentru România această reacție

În plan simbolic, reacția Sofiei înseamnă că România nu mai este singură în sud-estul Europei. În plan practic, colaborarea regională e vitală: monitorizarea traficului aerian, coordonarea misiunilor de poliție aeriană, schimbul de informații radar. Un spațiu aerian protejat nu poate fi garantat doar de un stat, ci de toți membrii flancului.

Umbrele dronelor și ”luminile” istoriei

Incidentul de sâmbătă și reacțiile ulterioare spun mai mult decât orice analiză teoretică. Rusia continuă să provoace. România răspunde prin fermitate militară. Bulgaria își depășește reflexele istorice și se aliniază clar la NATO.

Umbrele dronelor rusești nu mai planează doar peste Ucraina, ci peste întreaga Europă de Est. Răspunsul trebuie să fie unul singur: coeziune, vigilență, capacitate de reacție. Pentru că, în joc, nu e doar siguranța cerului de la granița Dunării. Este credibilitatea NATO și securitatea întregului continent.