Solstiţiul de vară 2025: cea mai lungă zi a anului şi începutul verii astronomice

Anul acesta, solstiţiul de vară a avut loc sâmbătă, 21 iunie, la ora 05.42, marcând începutul verii astronomice şi cea mai lungă zi din an. Durata zilei va fi de 15 ore şi 32 de minute, în timp ce noaptea va avea doar 8 ore şi 28 de minute, conform datelor publicate de Observatorul Astronomic „Vasile Urseanu”.

Solstiţiul de vară are loc sâmbătă

Acest fenomen astral apare atunci când longitudinea astronomică a Soarelui ajunge la 90°, un moment care defineşte schimbarea sezonului în emisfera nordică. Mişcarea Pământului în jurul Soarelui, numită revoluţie anuală, combinată cu rotaţia diurnă în jurul propriei axe, explică variaţia duratei zilelor şi nopţilor pe parcursul anului. Axa Pământului este înclinată cu aproximativ 66° 33’ faţă de planul orbitei sale, ceea ce face ca Soarele să lumineze inegal cele două emisfere, generând anotimpurile.

Pentru un observator de pe Terra, acest fenomen se manifestă prin mişcarea aparentă a Soarelui pe o traiectorie numită ecliptică, care este înclinată cu 23° 27’ faţă de ecuatorul ceresc. În ziua solstiţiului de vară, Soarele atinge declinaţia maximă nordică, poziţionându-se la 23° 27’ deasupra ecuatorului ceresc, pe cercul paralel numit tropicul Racului. Acesta este punctul culminant al mişcării diurne a Soarelui pentru latitudinile medii ale României, ceea ce determină ca Soarele să urce până la 67° 52’ deasupra orizontului la amiază.

Denumirea „solstiţiu” provine din latinescul „solstitium”, care înseamnă „Soarele stă”. Aceasta se referă la faptul că, în această zi, mişcarea aparentă a Soarelui în sus sau în jos pe cer îşi schimbă direcţia. Practic, Soarele pare că „stă” pe loc înainte de a începe să coboare pe cer, ceea ce înseamnă că după această dată durata zilei începe să scadă gradual, iar noaptea să crească, până la solstiţiul de iarnă, pe 21 decembrie. În emisfera sudică, fenomenele se desfăşoară în sens invers, iar această dată marchează începutul iernii.

12:20, 08.06.2025 • Culte

Ce să faci (și ce să nu faci) de Rusalii. Ghid spiritual și popular

06:50, 23.04.2025 • Religie

Mare sărbătoare a Ortodoxiei. Credințe şi superstiţii de Sfântul Gheorghe

Pe lângă durata zilei, şi crepusculul are în această perioadă durata maximă. La latitudini ridicate, crepusculul poate dura atât de mult încât nu există noapte completă, fenomen cunoscut drept „nopţi albe”, pe care locuitorii regiunilor nordice le experimentează.

Solstiţiul de vară are şi o semnificaţie culturală veche, fiind legat de începutul recoltelor şi de diverse tradiţii populare. În această perioadă se aprind focuri de Sânziene, în special pe locuri înalte, la răspântii sau lângă ape stătătoare, cu scopul de a alunga bolile şi necazurile. Se practică ritualuri de purificare a animalelor domestice, acestea fiind trecute prin foc, iar torţe aprinse sunt purtate pe câmp pentru a îndepărta dăunătorii. În plus, această perioadă este considerată favorabilă pentru organizarea nunţilor, reflectând importanţa socială şi spirituală a solstiţiului de vară în cultura românească.