Soluţia neaşteptată găsită de tinerele dintr-o metropolă a Europei pentru a-şi putea permite să plătească chiria
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/05/femeie-buze-dolar-bani-pexels-karolina-grabowska-7680378-scaled.jpg)
Într-un oraș precum Londra, unde prețul mediu pentru o cameră de închiriat ajunge la aproximativ 1.000 de lire sterline pe lună, tot mai multe tinere au început să apeleze la o metodă controversată, dar eficientă, pentru a face față crizei costului vieții: datingul de tip „sugar”.
Sugar dating-ul, soluţie pentru plata chiriei
Katie (nume fictiv), o tânără dramaturgă de 25 de ani, a apelat la un site de sugar dating după ce s-a mutat într-un apartament din sudul Londrei, împreună cu câţiva prieteni, scrie publicaţia The Standard. Fără venituri stabile, dar cu o chirie de aproximativ 1.000 de lire lunar – media pentru o cameră în Londra – Katie a început să accepte invitaţii la cină în schimbul unei sume de bani, prin platforma WhatsYourPrice. Sistemul este simplu: bărbaţii oferă bani pentru o întâlnire, iar femeile pot accepta sau negocia suma. Întâlnirile nu presupun în mod explicit sex, ceea ce face modelul mai acceptabil pentru unele participante.
Pentru multe dintre aceste femei, sugar dating-ul nu este despre lux, ci despre supravieţuire. Ella, o studentă de 23 de ani, primeşte 3.500 de lire lunar de la un dezvoltator imobiliar în vârstă, care i-a plătit chiria pe un an într-un apartament de lux din Marylebone. Ea recunoaşte că moralitatea situaţiei e complicată, dar adaugă că relaţia, deşi tranzacţională la început, a căpătat şi valenţe emoţionale.
Pericolele existente
Cu toate acestea, nu totul este roz în lumea aparent strălucitoare a sugar dating-ului. Lipsa verificărilor riguroase pe aceste platforme creează spaţiu pentru escrocherii şi chiar pericole. Katie a descoperit, după luni de întâlniri cu un „om de afaceri” generos, că acesta era de fapt un pastor american căsătorit, care o minţise în mod elaborat.
Pentru unele, sugar dating-ul a devenit o necesitate economică, nu o alegere de stil de viaţă. Într-o societate în care o viaţă decentă în marile oraşe este tot mai inaccesibilă fără ajutor financiar extern, aceste tinere aleg să jongleze cu limitele morale pentru a-şi plăti chiria şi a-şi păstra visele vii. Însă, cum spune chiar Katie: „Poţi fi într-un restaurant de lux din cel mai frumos oraş din lume, şi tot să te simţi complet deconectată de omul din faţa ta.”