Sondaj AtlasIntel: Bucureștiul electoral, la cuțite. Băluță și Alexandrescu, umăr la umăr

Un nou sondaj AtlasIntel, publicat pe 1 decembrie, face valuri în politica bucureșteană: Daniel Băluță (PSD) și Anca Alexandrescu (candidată independentă, susținută de AUR) sunt în fruntea intențiilor de vot, despărțiți de un singur pas statistic — 0,1%. Primarul liberal Ciprian Ciucu, aflat în urmă cu două săptămâni pe prima poziție, e acum pe locul 3, dar la o distanță infimă: 1,5% de podiumul simbolic.

Rezultatele vin într-un moment crucial, la doar câteva zile de alegerile programate pe 7 decembrie, și reflectă o cursă electorală strânsă, tensionată, imprevizibilă.

Pe de-o parte, avem primari în funcție cu resurse administrative și notorietate. Pe de alta, o candidată venită din zona televiziunii politice, cu mesaj agresiv și susținere de la partidul cu retorică naționalistă cea mai virulentă din peisajul actual. În fundal, bucureșteanul turmentat, prins între nervi, cinism și o dorință vagă de schimbare, dar fără prea multă încredere că schimbarea chiar vine.

Cine sunt oamenii din vârf și ce joacă fiecare

Daniel Băluță e, în acest moment, primarul Sectorului 4 și exponentul unui PSD care a învățat, în ultimii ani, să joace inteligent cartea infrastructurii locale. A făcut parcuri, a turnat asfalt, a montat mobilier urban și a pus iluminat ambiental pe trecerile de pietoni. Pentru electoratul de cartier, acest tip de intervenții contează enorm. Nu e o întâmplare că Băluță a crescut cu 4,7 procente față de precedentul sondaj. El nu face campanie pe idei mari, ci pe “uite ce-am făcut” – și are ce arăta.

Anca Alexandrescu, pe de altă parte, e un caz special. Fost consilier al lui Liviu Dragnea și realizatoare de emisiuni politice cu accente toxice, s-a repoziționat ca voce a românului „sătul de sistem”. Sprijinită de AUR, dar candidând ca independentă, Alexandrescu a urcat spectaculos în doar două săptămâni: +5,3%. Se vede clar că strategia bazată pe emoție, anti-elite, anti-corupție, cu multă gălăgie, funcționează pe o felie tot mai consistentă de electorat. Nu contează că are zero experiență administrativă. Contează că pare o bâtă împotriva „celor de sus”.

Ciprian Ciucu, liberalul în funcție la Sectorul 6, părea acum două săptămâni pe val. Avea primul loc, imagine bună, reputație decentă de edil. Acum e pe locul 3, dar încă foarte aproape de primii doi. Pierderea poziției de lider nu se traduce într-un eșec electoral, dar arată o fragilitate a mobilizării electoratului de dreapta: prea multe opțiuni, prea puțină claritate, prea multă resemnare în tabăra celor care nu iubesc PSD și nici AUR.

Drulă scade, Ciceală urcă. USR pierde oxigen, SENS se strecoară

Cătălin Drulă, liderul USR, e singurul care a pierdut puncte clare față de sondajul anterior: de la 18,1% la 15,5%. E o scădere relevantă și simbolică. USR suferă în București exact unde ar fi trebuit să aibă cetatea: în nucleul urban educat, tânăr, nemulțumit. Însă tocmai acolo s-a instalat dezamăgirea față de un partid care promitea reformă și a livrat scandaluri interne și ezitări. Drulă nu reușește să se impună nici ca lider ferm, nici ca administrator credibil.

Ana Ciceală, candidata SENS, are în schimb o creștere discretă, dar vizibilă: de la 7,1% la 8,4%. Într-un peisaj în care independenții reali sunt rari, iar partidele noi nu inspiră încredere, Ciceală punctează la capitolul „alternativă decentă”. Nu va câștiga, dar ar putea smulge voturi importante de la USR și din zona nehotărâților cu pretenții.

Iată ce promit concret cei patru candidați principali pentru București, în campania din 2025:

1. Daniel Băluță (PSD)

Primar în funcție la Sectorul 4, își bazează campania pe continuitate și dezvoltare „cu rezultate vizibile”. Temele sale centrale sunt:

• Extinderea metroului în sudul Bucureștiului, inclusiv prelungirea magistralei M2 spre Jilava.
• Construirea unui nou spital municipal în parteneriat cu Ministerul Sănătății, pe modelul MedLife Metropolitan.
• Digitalizarea serviciilor publice și extinderea ghișeului unic electronic.
• Amenajarea de noi spații verzi și refacerea celor existente (vezi proiectele din Parcul Lumea Copiilor).
• Modernizarea infrastructurii educaționale, cu accent pe grădinițe și școli smart.
• Siguranță și supraveghere video inteligentă în spațiile publice.

Băluță mizează pe imaginea de administrator eficient, tehnocrat cu răbdare și plan pe termen lung.

2. Anca Alexandrescu (independentă, susținută de AUR)

A venit în campanie cu un mesaj anti-sistem, vehement anti-PSD/PNL/USR, axat pe corupție și recredibilizarea administrației. Temele sale includ:

• Audit extern al administrației Capitalei și sectoarelor, cu publicarea rapoartelor online.
• Tăierea contractelor „de partid” și investigarea firmelor de casă ale primăriilor.
• Interzicerea semnării de noi contracte fără consultare publică.
• „Recucerirea spațiului public”: eliminarea panourilor publicitare ilegale, reconfigurarea trotuarelor ocupate abuziv.
• Sprijin pentru antreprenorii români: acces mai ușor la spații comerciale administrate de stat.
• Zero toleranță față de neregulile din Poliția Locală și transportul public.

Retorica sa e combativă, directă, fără soluții tehnice detaliate, dar cu impact emoțional mare asupra alegătorilor furioși.

3. Ciprian Ciucu (PNL)

Primarul Sectorului 6 merge pe cartea administrației pragmatice, cu accent pe infrastructură și educație. Promisiunile sale includ:

• Finalizarea Pasajului Domnești și modernizarea marilor bulevarde din sector și prelungirea în zonele periferice.
• Reabilitarea completă a tuturor școlilor și grădinițelor din sector, cu dotări moderne.
• Continuarea proiectului „Grădini urbane” și reamenajarea spațiilor verzi mici.
• Crearea unui sistem de parcări de proximitate și parcări supraetajate.
• Modernizarea sistemului de colectare selectivă și investiții în infrastructură „verde”.
• Menținerea ritmului ridicat de investiții fără creșterea taxelor.

Ciucu promite seriozitate, transparență și predictibilitate, cu ton moderat și apel la realizări deja vizibile.

4. Cătălin Drulă (USR)

Candidatul USR și fost ministru al Transporturilor își asumă un program urbanist ambițios, tehnocrat, cu promisiuni majore:

• Un plan de mobilitate urbană integrată, cu extinderea pistelor pentru bicicliști și benzi unice pentru transport public.
• Reducerea poluării prin modernizarea flotei STB și reconfigurarea marilor intersecții.
• Stoparea construcțiilor ilegale și blocarea PUZ-urilor de cartier suspecte.
• Descentralizare reală a deciziilor, cu consultări publice obligatorii la marile proiecte.
• Reforma Poliției Locale și a Administrației Străzilor.
• Infrastructură școlară de secol 21, cu standarde energetice europene și investiții masive în dotări.

Drulă încearcă să revină la nucleul dur al alegătorilor USR: urbanizați, educați, pro-transparență, anti-clientelism.

Ce spune această fotografie electorală

1. Cursa este complet deschisă. Oricare dintre primii trei poate câștiga. La o marjă de eroare de 2%, clasamentul se poate răsturna oricând. Mobilizarea pe ultima sută de metri va face diferența. Nu vorbim de alegători fideli, ci de o masă mare de votanți care aleg „în ziua aia”, impulsiv, pe emoție, sau pe antipatie față de celălalt.
2. AUR + Alexandrescu sunt revelația momentului. Nu pentru că au idei sau soluții, ci pentru că au capitalizat nemulțumirea. Bucureștiul pare gata să flirteze periculos cu populismul extrem, doar pentru că „restul ne-au dezamăgit”.
3. PSD face ce știe mai bine: teren, imagine locală, organizare. Daniel Băluță joacă metodic și rece. Nu iese în evidență, dar avansează. E genul de candidat care nu pierde alegeri, le culege.
4. PNL e slab, dar nu e scos din joc. Ciucu are în continuare avantajul funcției și al unei imagini de primar relativ competent. Dacă reușește o mobilizare inteligentă în Sectorul 6 și atrage alegătorii centriști, poate reveni în frunte.
5. USR e într-o fundătură. Scăderea lui Drulă confirmă că partidul nu mai e ce a fost în 2019–2020. Nici în discurs, nici în speranță, nici în capacitatea de a galvaniza energiile urbane.

Ce urmează?

Alegerile din 7 decembrie sunt, probabil, cele mai deschise și imprevizibile din ultimii ani în București. Se confruntă:

• o administrație clasică, de partid, cu infrastructură și PR (Băluță);
• o candidatură antisistem cu retorică dură și sprijin AUR (Alexandrescu);
• un edil cu bilanț, dar cu partidul slăbit (Ciucu);
• un lider de partid scăzut în sondaje, dar cu nucleu dur (Drulă);
• o voce nouă, discretă, dar care ar putea smulge voturi surpriză (Ciceală).

În funcție de mobilizarea finală, dar și de posibilele alianțe post-vot, s-ar putea configura nu doar noul primar, ci și o hartă a viitoarelor strategii politice pentru alegerile generale.

Metodologia sondajului AtlasIntel

Sondajul a fost realizat de AtlasIntel în perioada 27–30 noiembrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 2.964 de respondenți din București. Metoda de colectare a datelor a fost recrutarea digitală aleatorie, adică respondenții au fost selectați prin platforme online, pe criterii statistice de reprezentativitate. Marja de eroare a sondajului este de ±2 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.

Dacă se păstrează acest ritm al răsturnărilor și această apatie confuză în rândul alegătorilor, Bucureștiul riscă să voteze într-o cheie pur emoțională, cu nervi și frustrare. Iar asta poate produce un primar cu profil complet imprevizibil — ceea ce, într-un oraș deja greu de guvernat, s-ar putea dovedi un experiment periculos.