Sondaj Inscop: Am lua arma și am doborî dronele, dar ne temem mai mult de corupție decât de rachete

După 48 de luni de conflict care a rescris harta securității europene, opinia publică din România prezintă o fractură adâncă între valorile democratice și pesimismul geopolitic. Cea mai recentă cercetare INSCOP, realizată pentru New Strategy Center la borna celor 4 ani de război, scoate la iveală o realitate contondentă: încrederea într-o victorie ucraineană s-a prăbușit sub pragul de 24%, în timp ce teama de corupția internă (32%) a redevenit mai presantă decât rachetele de peste graniță. Este portretul unei națiuni obosite, care deși susține majorarea bugetului de apărare și doborârea dronelor rusești, privește cu un scepticism tot mai mare capacitatea aliaților de a proteja flancul estic.

Agenda țării

Direcția țării

22.2% dintre respondenți sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție bună (față de 20% în noiembrie 2022, 23.4% în noiembrie 2023, 30.3% în octombrie 2024 și 24.1% în noiembrie 2025). 73.1% cred că lucrurile merg într-o direcție greșită (față de 74.8% în noiembrie 2022, 68.6% în noiembrie 2023, 61.1% în octombrie 2024 și 66.3% în noiembrie 2025), iar 4.7% nu știu sau nu răspund (față de 5.3% în noiembrie 2022, 8% în noiembrie 2023, 8.6% în octombrie 2024 și 9.6% în noiembrie 2025).

Sunt optimiști cu privire la direcția țării mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Sunt pesimiști cu privire la direcția țării în special: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.

Surse de îngrijorare

32.2% dintre români precizează corupția drept cea mai importantă problemă care îi îngrijorează (față de 21.5% în noiembrie 2023). 23.6% menționează creșterea prețurilor (față de 23.6% în noiembrie 2023), 13.4% starea de sănătate proprie și a familiei (față de 18.1% în noiembrie 2023), iar 11.7% starea sistemului de educație (față de 14.3% în noiembrie 2023). Indică lipsa locurilor de muncă – 9.8% (față de 11.7% în noiembrie 2023), războiul din Ucraina – 6.9% (față de 9% în noiembrie 2023), și starea infrastructurii – 0.7% (față de 1% în noiembrie 2023). Ponderea non-răspunsurilor este de 1.6% (față de 0.8% în noiembrie 2023).

Aleg ca principală sursă de îngrijorare corupția mai ales: votanții USR și AUR, bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul public. Precizează creșterea prețurilor drept cea mai importantă problemă care îi îngrijorează în special: votanții PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și medie, locuitorii din mediul rural. Votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară menționează într-o proporție mai mare ca restul populației starea de sănătate proprie și a familiei drept sursă principală de îngrijorare. Mai ales votanții PNL și persoanele de peste 60 de ani consideră războiul din Ucraina drept cea mai îngrijorătoare problemă.

Războiul din Ucraina

44.5% dintre cei chestionați consideră că Rusia va câștiga războiul din Ucraina (față de 26.1% în mai 2022 și 32.6% în noiembrie 2023), în timp ce 23.4% indică Ucraina (față de 50.3% în mai 2022 și 34.5% în noiembrie 2023). 32.2% nu știu sau nu răspund (față de 23.5% în mai 2022 și 32.9% în noiembrie 2023).

Sunt de părere că Rusia va câștiga războiul mai ales: votanții AUR și tinerii sub 30 de ani. Cred că Ucraina va câștiga războiul în special: votanții PNL și USR, femeile, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.

Încheierea conflictului din Ucraina

35.4% dintre participanții la sondaj sunt de părere că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă concesii Rusiei (față de 24.5% în noiembrie 2023). 53.3% consideră că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile (față de 64.7% în noiembrie 2023). Ponderea non-răspunsurilor este de 11.3% (față de 10.8% în noiembrie 2023).

Consideră că, pentru a se opri războiul, Ucraina ar trebui să facă concesii Rusiei mai ales: votanții AUR, bărbații, persoanele între 30 și 59 de ani, angajații din sectorul privat. Cred că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze Ucrainei teritoriile în special: votanții PSD, PNL și USR, femeile, tinerii sub 30 de ani.

Vinovatul pentru războiul din Ucraina

54.9% dintre cei chestionați sunt de părere că vinovatul de declanșarea războiului este Rusia (față de 71.2% în mai 2022 și 49.8% în noiembrie 2023). 14.1% indică Ucraina (față de 4.5% în mai 2022 și 8.8% în noiembrie 2023), 7.7% SUA (față de 10.4% în mai 2022 și 14.6% în noiembrie 2023), 9% Uniunea Europeană (față de 1.7% în mai 2022 și 2.9% în noiembrie 2023), iar 3.5% alții. Ponderea non-răspunsurilor este de 10.8% (față de 8.3% în mai 2022 și 19.4% în noiembrie 2023).

Consideră că Rusia este vinovată de declanșarea războiului mai ales: votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București. Cred că Ucraina este vinovată în special: votanții PSD și AUR, persoanele cu educație primară. Persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară și angajații din sectorul privat indică SUA într-o proporție mai mare ca restul populației. Mai ales votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație primară cred că UE este vinovată de declanșarea războiului.

Ajutor Ucraina

31.5% dintre participanții la sondaj consideră că, pentru a rezista în fața agresiunii Rusiei, România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar, 10.5% ajutor militar, iar 12.2% financiar. 42.6% cred că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor, în timp ce 3.3% nu știu sau nu răspund.

Votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural și angajații din sectorul privat cred într-o proporție mai mare ca restul populației că România nu ar trebui să ofere niciun fel de ajutor Ucrainei. Sunt de părere că România ar trebui să ofere Ucrainei ajutor umanitar în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație medie și superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public. Consideră că țara ar trebui să ofere ajutor militar mai ales: votanții PSD, PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație primară. În special votanții PSD, PNL și USR, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București precizează ajutorul financiar ca fiind cel mai importat de oferit Ucrainei.

România și Aliații

Atitudinea României în cadrul NATO

În cazul în care un stat NATO ar fi atacat, 40.9% dintre cei intervievați consideră că România ar trebui să își îndeplinească obligațiile de stat NATO și să ajute militar aliatul atacat (față de 51.1% în februarie 2022 și 51.2% în mai 2022). 27.4% cred că România nu ar trebui să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale și hrană (față de 27.7% în februarie 2022 și 28% în mai 2022). 19.6% ar alege ca România să rămână neutră (față de 12.2% în februarie 2022 și 15.9% în mai 2022), în timp ce 5.5% și-ar dori ca țara să iasă din NATO (față de 6.2% în februarie 2022 și 3% în mai 2022). 6.5% nu știu sau nu răspund (față de 2.8% în februarie 2022 și 1.9% în mai 2022).

Sunt de părere că România ar trebui să își îndeplinească obligațiile de stat NATO și să ajute militar aliatul atacat în special: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Consideră că România nu ar trebui să participe la război, dar să trimită ajutoare medicale și hrană mai ales: femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară. Votanții AUR cred într-o proporție mai mare ca restul populației că România ar trebui să rămână neutră În cazul în care un stat NATO ar fi atacat.

Apărarea externă a României

Întrebați în ce măsură cred că diversele entități/ țări ar apăra România în cazul unui atac al Rusiei, 66.6% dintre respondenți au indicat în foarte mare sau în destul de mare măsură NATO,  47.7% – Franța, 46.6% – SUA și 44.6% – Germania, Marea Britanie – 38.1%.

NATO

35.3% dintre români cred că NATO va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia în foarte mare măsură, 31.3% în destul de mare măsură, 12.7% în destul de puțină măsură, iar 17% în foarte puțină măsură sau deloc. 3.6% nu știu și 0.1% nu răspund.

Sunt de părere că NATO va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia mai ales: votanții PSD, PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani și cei cu educație primară cred cel mai puțin că NATO va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia.

SUA

Întrebați în ce măsură cred că SUA ar apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia, 18.3% dintre cei chestionați spun că în foarte mare măsură, 28.3% în mare măsură, 17.9% în destul de puțină măsură, iar 29% în foarte puțină măsură sau deloc. 6.2% nu știu, iar 0.3% nu răspund.

Sunt de părere că SUA va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia mai ales: votanții PNL, bărbații, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții USR și persoanele între 45 și 59 de ani cred cel mai puțin că SUA ar interveni în cazul unui atac rusesc asupra României.

Franța

În cazul în care România ar fi atacată de Rusia, 23.6% dintre participanții la sondaj cred că Franța ar apăra țara în foarte mare măsură, 24.2% în destul de mare măsură, 16.2% în destul de puțină măsură, iar 31% în foarte puțină măsură sau deloc. 5% nu știu și 0.2% nu răspund.

Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare și angajații din sectorul public sunt cei mai încrezători că Franța ar apăra țara dacă ar fi atacată de Rusia. Votanții USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural cred cel mai puțin că Franța ar interveni în cazul unui atac rusesc asupra României.

Germania

17.3% dintre respondenți consideră Germania ar apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia în foarte mare măsură, 27.4% în mare măsură, 17.4% în destul de puțină măsură, iar 31.6% în foarte puțină măsură sau deloc. 6.1% nu știu, iar 0.2% nu răspund.

Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București sunt cei mai încrezători că Germania ar apăra țara dacă ar fi atacată de Rusia. Votanții AUR, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural și angajații din sectorul public cred cel mai puțin că Germania ar interveni în cazul unui atac rusesc asupra României.

Marea Britanie

14.6% dintre cei intervievați consideră că Marea Britanie va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia în foarte mare măsură, 23.6% în destul de mare măsură, 19.4% în destul de puțină măsură, iar 36.4% în foarte puțină măsură sau deloc. 5.9% nu știu și 0.2% nu răspund.

Sunt de părere că Marea Britanie va apăra România în cazul în care țara ar fi atacată de Rusia mai ales: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani și persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară. Votanții AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani și cei cu educație medie cred cel mai puțin că Marea Britanie ar interveni în cazul unui atac rusesc asupra României.

Posibilitatea retragerii trupelor americane

73.1% dintre respondenți au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa și implicit din România, în timp ce 25.4% nu au auzit de acest lucru. 1.5% nu știu sau nu răspund.

Au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa și implicit din România mai ales: votanții PNL, bărbații, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul public. Nu au auzit despre posibilitatea retragerii trupelor americane din Europa și implicit din România în special: votanții AUR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din mediul rural.

Atitudinea față de retragerea trupelor americane

47.9% dintre cei intervievați cred că posibilitatea retragerii trupelor americane din România ar afecta semnificativ siguranța României. 26.2% consideră că ar afecta siguranța țării, dar trupele americane pot fi înlocuite cu trupe din țări aliate europene, în timp ce 19.9% spun că nu ar afecta deloc siguranța României. Ponderea non-răspunsurilor este de 6.1%.

Sunt de părere că retragerea trupelor americane din România ar afecta semnificativ siguranța României mai ales: votanții PSD și AUR, tinerii sub 30 de ani și persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din mediul rural. Cred că ar afecta siguranța țării, dar trupele americane pot fi înlocuite cu trupe din țări aliate europene în special: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din mediul urban, angajații din sectorul public. Votanții AUR, bărbații și persoanele între 30 și 59 de ani consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că retragerea trupelor americane nu ar afecta deloc siguranța României.

Achizițiile de armament

48.6% dintre cei intervievați sunt de acord cu afirmația „Achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută la întărirea Armatei României” (față de 48.5% în februarie 2022 și 50.5% în martie 2022). 40.2% aleg afirmația: „Achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament” (față de 45% în februarie 2022 și 41.5% în martie 2022). Ponderea non-răspunsurilor este de 11.2% (față de 6.5% în februarie 2022 și 8.1% în martie 2022)

Consideră că achizițiile de armament avansat din SUA și Europa ajută la întărirea Armatei României mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Sunt de părere că achizițiile de armament occidental avansat  ajută doar la creșterea profiturilor producătorilor de armament în special: persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, angajații din sectorul public.

Încredere lideri internaționali

Donald Trump și Emanuel Macron conduc în topul încrederii liderilor internaționali, 33% dintre respondenți declarând că au foarte multă și destul de multă încredere cei doi președinți, american și francez (față de 30.5%, respectiv 26.3% în iunie 2025). Clasamentul continuă cu Ursula von der Leyen cu un capital de încredere de 23.7%, Volodimir Zelensky cu 23.1%, și Frederick Merz cu 20.8%. Pe ultimele poziții se situează Victor Orban cu 20.5% și Vladimir Putin cu 17.5% (față de 15.6% în iunie 2025).

Donald Trump

13.9% dintre participanții la sondaj declară că au foarte multă încredere în Donald Trump. 19.1% au destul de multă încredere, 18.9% destul de puțină, iar 45% foarte puțină sau deloc. 1.3% nu știu sau nu răspund, în timp ce 1.7% declară că nu îl cunosc.

Au încredere în președintele american mai ales: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani și persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din mediul rural. Votanții PNL și USR, femeile, persoanele între 30 și 59 de ani, cei cu educație superioară și locuitorii din București și din urbanul mare au cea mai puțină încredere în Donald Trump.

Emanuel Macron

8.6% dintre cei intervievați menționează că au foarte multă încredere în Emanuel Macron, în timp ce 24.3% au destul de multă, 14% destul de puțină și 46.6% foarte puțină sau deloc. 2.6% nu știu sau nu răspund, iar 3.8% spun că nu îl cunosc.

Au încredere în președintele francez mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 30 și 59 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul privat sunt categoriile de populație care au cea mai puțină încredere în Emanuel Macron.

Ursula von der Leyen

Întrebați câtă încredere au în Ursula von der Leyen, 6.4% dintre cei intervievați spun că au foarte multă, 17.2% destul de multă, 14.1% destul de puțină, iar 50.8% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.9%, în timp ce 8.5% spun că nu o cunosc.

Votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București tind să aibă cea mai multă încredere în Ursula von der Leyen. Au puțină încredere sau deloc în șefa Comisiei Europene în special: votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară.

Volodimir Zelensky

Întrebați câtă încredere au în Volodimir Zelensky, 7% dintre cei chestionați spun că au foarte multă, 16.1% destul de multă, 15.5% destul de puțină, iar 56.5% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.3%, în timp ce 2.5% spun că nu îl cunosc.

Au încredere în președintele ucrainean mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Votanții PSD și AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural sunt categoriile de populație care au cea mai puțină încredere în Volodimir Zelensky.

Friederick Merz

6% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în Friederick Merz. 14.7% spun că au destul de multă încredere, 15.3% destul de puțină, iar 38% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.1%, în timp ce 22.9% declară că nu îl cunosc.

Au încredere în cancelarul Germaniei mai ales: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și angajații din sectorul privat au cea mai puțină încredere în Friederick Merz.

Victor Orban

9.8% dintre participanții la sondaj afirmă că au foarte multă încredere în Victor Orban, 10.7% destul de multă, 17.3% destul de puțină, iar 55.9% foarte puțină sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.7%, în timp ce 3.5% declară că nu îl cunosc.

Au încredere în premierul Ungariei mai ales: votanții AUR și angajații din domeniul public. Votanții PNL și USR, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și angajații din sectorul privat sunt categoriile de populație care au cea mai puțină încredere în liderul maghiar.

Vladimir Putin

8.9% dintre români declară că au foarte multă încredere în Vladimir Putin, 8.6% destul de multă, 9.6% destul de puțină, iar 70.2% foarte puțină sau deloc. 1.8% nu știu sau nu răspund, în timp ce 0.9% declară că nu îl cunosc.

Au încredere în Vladimir Putin mai ales: votanții AUR și tinerii sub 30 de ani. Tind să nu aibă încredere președintele rus în special: votanții PSD, PNL și USR, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație superioară. Votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare și angajații din sectorul public sunt categoriile de populație care au cea mai puțină încredere în liderul chinez.

Repere interne ale securității naționale

Atitudinea personală față de război

În cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% dintre respondenți ar lupta pentru a-și apăra țara (față de 50.5% în noiembrie 2023), 19.7% ar emigra din România (față de 19.4% în noiembrie 2023), 10.5% s-ar ascunde până ar trece războiul (față de 11.8% în noiembrie 2023), 4.7% și-ar scoate certificat medical pentru a fi inapt de luptă (față de 5.6% în noiembrie 2023), iar 7% ar face altceva (față de 4.7% în noiembrie 2023). Ponderea non-răspunsurilor este de 10% (față de 8% în noiembrie 2023).

Spun că ar lupta pentru a-și apăra țara mai ales: votanții PNL și AUR, bărbații, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din mediul rural. Cred că s-ar ascunde până trece războiul în special: votanții PSD, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară. Votanții USR și AUR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară și angajații din sectorul privat precizează într-o proporție mai mare ca restul populației faptul că ar emigra din țară.

Nivelul de pregătire al României în fața unui atac al Rusiei

3.6% dintre români sunt de părere că România este pregătită să facă față unui atac al Rusiei în foarte mare măsură, 9.9% în destul de mare măsură, 31.7% în destul de mică măsură, iar 51.4% în foarte mică măsură sau deloc. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.3%.

Consideră că România este pregătită să facă față unui atac al Rusiei mai ales: votanții PNL, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din urbanul mic și angajații din sectorul privat cred cel mai puțin că România este pregătită să facă față unui atac rusesc.

Creșterea bugetului de apărare

74.4% dintre cei chestionați sunt de acord ca România să-și crească bugetul pentru apărare pentru a putea să facă față amenințărilor și să-și îndeplinească obligațiile ca stat membru NATO, în timp ce 21.2% sunt împotrivă. 4% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord România să-și crească bugetul pentru apărare mai ales: votanții PSD, PNL și USR, locuitorii din București și din urbanul mic. Nu sunt de acord cu majorarea bugetului pentru apărare în special: votanții AUR, persoanele între 30 și 44 de ani, locuitorii din urbanul mare, angajații din sectorul public.

Introducerea serviciului militar obligatoriu

67.1% dintre participanții la sondaj sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România (față de 58.4% în mai 2015). 30.5% sunt împotrivă (față de 31.1% în mai 2015), iar 2.4% nu știu sau nu răspund (față de 10.5% în mai 2015).

Sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România mai ales: votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Nu sunt de acord în special: votanții PSD, PNL și AUR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.

Creșterea gradului de pregătire al românilor (I)

Întrebați dacă sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu, ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război, 48.1% dintre respondenți spun că da, 48.8% sunt împotrivă, 2.9% nu știu, iar 0.3% nu răspund.

Sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu, ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război mai ales: votanții AUR, bărbații, persoanele de peste 45 de ani, locuitorii din mediul rural. Sunt împotriva acestei idei în special: votanții USR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.

Creșterea gradului de pregătire al românilor (II)

În ceea ce privește introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee și facultățile tehnice, ca parte a măsurilor de pregătire a cetățenilor în caz de război, 80.8% dintre cei chestionați sunt de acord cu această inițiativă, 16.2% se declară împotrivă, 2.9% nu știu, iar 0.1% nu răspund.

Sunt de acord cu introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee și facultățile tehnice mai ales: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, angajații din sectorul public. Sunt împotriva unei astfel de inițiative în special: votanții PSD, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din București.

Creșterea gradului de pregătire al românilor (III)

92.7% dintre români se declară de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor, pentru persoanele între 15 și 60 de ani, ca măsură de creștere a gradului de pregătire a cetățenilor în caz de război, în timp ce 4.6% sunt împotrivă, 2.5% nu știu, iar 0.2% nu răspund.

Sunt de acord cu organizarea de cursuri de prim ajutor, pentru persoanele între 15 și 60 de ani mai ales: votanții USR și cei cu educație superioară. Își exprimă dezacordul în special: votanții PSD, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară.

Doborârea dronelor rusești

72.9% dintre cei chestionați consideră că România ar trebui să doboare dronele rusești care survolează teritoriul României, în timp ce 19.9% sunt de părerea contrarie. 7.1% nu știu sau nu răspund.

Consideră că România ar trebui să doboare dronele rusești care survolează teritoriul României mai ales: votanții PSD și PNL, bărbații, persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din București. Se opun doborârii dronelor rusești în special: persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații din sectorul privat.

Surse de informații

44.7% dintre români indică posturile TV ca sursă de informații/știri pe care o utilizează în mod constant. 25% precizează rețelele sociale, 17.8% paginile de internet de știri, iar 5.9% radioul. 2.8% preferă discuțiile cu prietenii apropriați, în timp ce 1.4% utilizează WhatsApp-ul. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.5%.

Indică posturile TV ca sursă de informații/știri pe care o utilizează în mod constant mai ales: votanții PSD, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și angajații din sectorul privat se informează cel mai mult de pe rețelele sociale. Paginile de Internet de știri reprezintă principala sursă de informații/ știri mai ales pentru: votanții PNL și USR, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.

Metodologie: Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.