Sondaj IRSOP: Frica de scumpiri bate speranța. Trei sferturi din populație se așteaptă la o explozie a prețurilor

Șase din zece români au intrat în primăvara lui 2026 cu bugetele la fel de strânse ca anul trecut, iar teama că prețurile vor continua să crească a devenit o constantă. Un sondaj IRSOP dezvăluie o populație care „taie” de la consumul curent și strânge bani pentru zile negre, în timp ce siguranța locului de muncă începe să se clatine pentru aproape o treime dintre angajați.

Nivelul de trai: percepție predominant negativă

În ceea ce privește situația financiară personală comparativ cu anul anterior, 61% dintre respondenți au declarat atât în februarie, cât și în martie că situația este „mai puțin bună”, în timp ce 11% (față de 10% în februarie) o consideră „mai bună”. Diferența până la 100% reprezintă răspunsuri „la fel”.

Pentru următoarele 12 luni, 64% dintre respondenți se așteaptă ca nivelul de trai în România să fie „mai puțin bun” (67% în februarie), în timp ce 25% (față de 19%) anticipează o îmbunătățire. Restul reprezintă răspunsuri „la fel”.

Pe termen mai lung, la orizontul a 5 ani, percepțiile sunt împărțite: 37% cred că nivelul de trai va fi „mai bun” (41% în februarie), iar 39% consideră că va fi „mai puțin bun” (41% în februarie). Diferența până la 100% include răspunsuri „la fel” și „nu știu”.

Referitor la veniturile personale, 38% dintre respondenți se așteaptă să crească în următoarele 12 luni (față de 32% în februarie), iar 18% anticipează scăderi (21% anterior).

În ceea ce privește evoluția prețurilor, 75% dintre respondenți cred că acestea vor crește (78% în februarie), în timp ce 8% consideră că vor rămâne la fel (12% anterior). Totalul de 83% include și răspunsurile „vor scădea”.

Piața muncii: crește percepția de nesiguranță

În rândul persoanelor angajate, 71% consideră că locul lor de muncă este în siguranță (75% în februarie), în timp ce 29% îl consideră în pericol (25% anterior).

În ceea ce privește disponibilitatea locurilor de muncă la nivel local, 86% dintre angajații cu job în pericol consideră că locurile de muncă „se găsesc greu”, comparativ cu 75% în februarie. Doar 14% cred că acestea „se găsesc ușor” (față de 25% anterior).

Consum în scădere și prudență în cheltuieli

Comparativ cu anul trecut, 56% dintre respondenți declară că achiziționează „mai puțin” pentru consumul curent (60% în februarie), iar 12% „mai mult” (10% anterior). Diferența reprezintă răspunsuri „la fel”.

În privința intențiilor de cheltuieli pentru anul în curs, respondenții au indicat următoarele:

• 57% intenționează să facă economii pentru situații neprevăzute (49% în februarie)
• 49% pentru pregătire profesională proprie sau a copiilor (39%)
• 32% pentru vacanță în străinătate (același procent ca în februarie)
• 11% pentru investiții în firmă proprie (12%)
• 20% pentru o mașină nouă sau second hand (12%)
• 8% pentru cumpărarea unei locuințe (11%)
• 11% pentru deschiderea unei afaceri (10%)
• 12% pentru cumpărarea de titluri de stat sau acțiuni la bursă (8%)
• 7% pentru cumpărarea unui teren (7%)

În ceea ce privește evoluția monedei naționale, 64% dintre respondenți se așteaptă ca leul să scadă în următoarele 12 luni (identic cu februarie), în timp ce 16% anticipează o creștere (15% anterior).

Referitor la dobânzi, 69% dintre respondenți consideră că acestea vor crește (67% în februarie), iar 7% cred că vor scădea (același procent ca în luna precedentă). Restul reprezintă răspunsuri „la fel” sau „nu știu”.

Semnale ascunse şi tendinţe probabile

Bunăstarea populaţiei

Situaţia economică a gospodăriilor rămâne deprimată. Nu se văd semne de redresare. Înseamnă că revenirea va dura mult, vor creşte riscurile de stagnare sau prăbuşire a creşterii economice, iar guvernarea va fi dificilă.

Aşteptările inflaţionare

Rămân ridicate şi vor agrava presiunea inflaţionară determinată de creşterea preţurilor la energie. Cu cât preţurile cresc mai rapid, cu atât oamenii se tem mai mult şi cer măriri salariale. Dar productivitatea muncii nu creşte proporţional cu măririle. Şocul preţurilor anihilează stimulentele de sprijin economic şi eventuale efecte pozitive ale creşterii salariului minim. În plus, frica de inflaţie se extinde şi asupra altor domenii de viaţă, ca sănătatea, siguranţa locului de muncă etc.

Piaţa muncii

Procentul angajaţilor care se tem că ar putea pierde locul de muncă s-a apropiat în martie de 30 la sută. Preţurile mari şi şomajul în creştere reprezintă o combinaţie periculoasă şi un semnal de îngrijorare. În condiţii de şomaj cresc împrumuturile, iar, dacă preţurile cresc şi ele, debitorii nu mai plătesc datoriile.

„Criza de accesibilitate”

Intenţiile scăzute de cumpărare a produselor mai scumpe semnalează că gospodăriile trec printr-o „criză de acces”. Secţiuni largi din populaţie nu îşi permit să susţină costurile pentru achiziţia de bunuri dezirabile ca maşini, locuinţe, terenuri, afaceri. Economiştii analizează în prezent ce se întâmplă când în mediul economic se adună factori care blochează affordance-ul, adică accesul la acţiune al consumatorilor. Cauza principală este inflaţia extrem de ridicată şi fără sfârşit previzibil. O bucată mare din avuţia privată se topeşte pe nesimţite. Economistul John Maynard Keynes l-a citat pe Lenin care spusese că „dacă vrei să distrugi sistemul capitalist, devalorizează-i moneda”.

Detalii metodologice

Sondajul IRSOP este realizat lunar, începând cu februarie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 500 de persoane adulte din România. Interviurile sunt telefonice, iar datele sunt colectate prin selecție aleatorie, reflectând structura populației în funcție de vârstă, sex, mediu de rezidență și alte criterii demografice. Pentru valul din martie 2026, interviurile au fost realizate în perioada 16–20 martie, având o marjă de eroare de ±4,4%.