Sondaj: Prăpastie uriașă între români și politicieni. Biserica și Armata, singurele ancore de stabilitate

Începutul anului 2026 aduce o radiografie clară a stării de spirit din societatea românească, marcată de o fractură profundă între cetățeni și clasa politică. Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a, culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, confirmă o tendință îngrijorătoare: românii își caută refugiul în instituțiile simbolice, de forță și credință, în timp ce instituțiile alese democratic se prăbușesc în sondaje.

Sondaj: Refugiul în instituțiile „nepolitice”

Potrivit datelor, Biserica și Armata rămân incontestabil în topul încrederii. Biserica ocupă prima poziție, bucurându-se de o cotă de încredere multă și foarte multă de 63,9%, în ușoară creștere față de iulie 2025. Pe locul secund se află Armata, cu 61,8%, menținându-se constant peste pragul de 60%.

Surpriza începutului de an vine din partea Poliției, care înregistrează o creștere spectaculoasă a încrederii, ajungând la 50% (față de 43,2% în iulie 2025), semn că nevoia de ordine și siguranță devine o prioritate pentru populație.

13:29, 26.01.2026 • SOCIAL

INSCOP – Remus Ștefureac: „Românii simt pericolul, dar nu știu cine le garantează securitatea”

19:03, 23.01.2026 • ACTUALITATE

Sondaj INSCOP: peste 70% dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită. Pesimismul crește

Vezi Galeria foto 8 Imagini

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, explică acest fenomen printr-o analiză a psihologiei colective actuale.

„Instituțiile percepute ca «nepolitice» domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică”, spune acesta.

Politica, sancționată dur de cetățeni

La polul opus, instituțiile fundamentale ale democrației reprezentative – Parlamentul, Guvernul și Președinția – suferă de un deficit cronic de credibilitate.

Parlamentul României se află pe ultimul loc în clasament, cu o cotă de încredere de doar 11,9%, în scădere față de anul precedent. Această cifră indică o deconectare masivă a legislativului de agenda reală a cetățeanului. Președinția înregistrează, de asemenea, o scădere semnificativă, ajungând la 27,9% încredere multă și foarte multă, comparativ cu aproape 35% în urmă cu șase luni.

Deși Guvernul înregistrează o creștere statistică față de minimul istoric din iulie 2025, ajungând la 18,5%, nivelul rămâne critic. Peste 80% dintre români declară că au puțină sau foarte puțină încredere în Executiv.

„Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică”, a avertizat Remus Ștefureac.

Cine mai crede în stat?

Analiza sociodemografică a încrederii în Guvern scoate la iveală polarizarea politică extremă. Votanții partidelor aflate la guvernare (PSD și PNL) sunt singurii care manifestă o oarecare susținere, cu procente de încredere de 31%, respectiv 36%. În schimb, electoratul AUR manifestă o respingere aproape totală a Executivului, cu un grad de neîncredere de 89%.

În ceea ce privește Biserica, aceasta rămâne bastionul României rurale și al persoanelor cu educație primară, unde încrederea atinge cote de 75-80%. La polul opus, în București, încrederea în Biserică scade la 45%, mult sub media națională. Armata, însă, reușește să unească categorii diverse, având cote ridicate de încredere atât în rândul votanților PSD (79%) și PNL (77%), cât și în rândul tinerilor (64% pentru categoria 18-29 ani).

Metodologia studiului

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu think-tank-ul Strategic Thinking Group. Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, utilizând un eșantion de 1.100 de respondenți, reprezentativ la nivel național. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.