Spațiul ascunde o planetă din diamant uriașă, de 5 ori mai mare decât Pământul. Gigantul-cosmic descoperit la 4.000 de ani-lumină
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/07/diamond_planet_centered_1200x800.jpg)
În adâncurile îndepărtate ale galaxiei, există o planetă formată aproape în totalitate din diamant. Situat la circa 4.000 de ani-lumină de Pământ, gigantul cosmic este, de fapt, o stea „moartă”. Ce face această planetă unică este densitatea sa extremă: deși are doar 60.000 km în diametru – de aproximativ 5 ori cât Pământul – are o masă mai mare decât Jupiter.
Ce este planeta diamant și cum s-a format
„Planeta diamant” s-a format, de fapt, dintr-o stea moartă și a fost botezată de cercetărori PSR J1719-1438. Gigantul cosmic se află la aproximativ 4.000 de ani-lumină de Pământ, în constelația Serpens. Deși nu este vizibilă direct, prezența ei a fost detectată prin analiza semnalelor radio provenite de la pulsarul în jurul căruia gravitează.
PSR J1719-1438 este, susțin cercetătorii, o stea masivă care și-a pierdut 99,9% din masă, consumată de pulsar. A rămas doar un nucleu dens, format în mare parte din carbon și oxigen. Presiunea uriașă a transformat materia într-o structură cristalină — în esență, un diamant cosmic.
Fascinantă, de asemenea, este și masa și densitatea corpului cosmic. Are o orbită de doar două ore și zece minute, iar dimensiunile sale nu depășesc 60.000 de kilometri în diametru. Masa, în schimb este una uriașă, comparabilă cu cea a planetei Jupiter. Această densitate extraordinară este și ceea ce i-a făcut pe astronomi să concluzioneze că este vorba despre un nucleu cristalin bogat în carbon. Cu alte cuvinte, echivalentul unui diamant uriaș la scară planetară.
Ce spun oamenii de știință despre această descoperire incredibilă
Echipa de cercetători care a făcut această descoperire a fost condusă de profesorul Matthew Bailes de la Universitatea Swinburne din Melbourne, Australia. Cu acest scop, au fost analizate peste 200.000 GB de date cu ajutorul unor supercomputere pentru a identifica semnalul provenit de la acest sistem rar.
Sistemele ca PSR J1719–1438 sunt extrem de rare. Asemenea planete, rezultate din procese cosmice violente, sunt excepția, nu regula. Sciencecodex relatează că descoperirea a fost anunțată în anul 2011 în jurnalul Science.
Descoperirea a fost realizată în cadrul unei cercetări sistematice a pulsarilor pe întregul cer, care implică și radiotelescopul Effelsberg, cu diametrul de 100 de metri, aparținând Institutului Max Planck pentru Radioastronomie (MPIfR) din Germania.
„Aceasta este cea mai mare și cea mai sensibilă cercetare de acest tip realizată vreodată. Ne așteptam să găsim lucruri interesante și este minunat să vedem că se întâmplă. Și urmează și altele!”, declara atunci profesorul Michael Kramer, director al MPIfR.