Sporuri blocate, indemnizații inaccesibile: Înalta Curte a dat verdictul – instanțele nu pot atinge salariile funcționarilor publici

O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) face lumină într-o dispută care afectează direct funcționarii publici din România. Este vorba despre limitele sporurilor pentru condiții periculoase și acordarea indemnizației de hrană, două beneficii pentru angajații plătiți din fonduri publice, dar care au creat controverse juridice și nemulțumiri în rândul personalului cu salarii mari.

De unde a pornit controversa

Tribunalul Timiș a sesizat ÎCCJ într-un proces în care Sindicatul Fintim a cerut anularea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. Aceste ordine limitau sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare la 1.500 de lei brut lunar și stabileau că indemnizația de hrană nu se acordă funcționarilor cu salarii nete mai mari de 8.000 de lei. Reprezentanții angajaților au susținut că aceste măsuri creează discriminări între funcționarii publici care prestează aceeași muncă.

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor a arătat că ordinele transpun modificările legislative și că instanțele nu pot să respingă aplicarea lor doar pe motiv de discriminare.

Rolul Înaltei Curți

ÎCCJ a analizat sesizarea prin mecanismul hotărârii prealabile, menit să ofere interpretări unitare pentru probleme juridice dificile și să evite practici judiciare contradictorii. Judecătorii au subliniat însă că verificarea dacă o lege este discriminatorie ține exclusiv de Curtea Constituțională, iar instanțele de drept comun nu pot înlătura sau modifica norme legislative.

Astfel, ÎCCJ a decis că sesizarea Tribunalului Timiș este inadmisibilă, întrucât chestiunile ridicate nu pot fi rezolvate prin hotărârea prealabilă:

• Înalta Curte nu poate să anuleze sau să modifice legi, nici să substituie norme pentru a corecta discriminarea.
• Singura autoritate care poate decide asupra constituționalității acestor dispoziții este Curtea Constituțională a României.

Ce înseamnă pentru funcționarii publici

Decizia ÎCCJ clarifică un punct esențial: instanțele nu pot înlocui Parlamentul sau Curtea Constituțională. Funcționarii publici trebuie să înțeleagă că, deși anumite limitări salariale pot părea nedrepte, schimbarea lor nu se poate realiza prin hotărâri prealabile, ci doar prin intervenția legiuitorului sau printr-o decizie constituțională.

Pe scurt, sistemul judiciar confirmă separația puterilor în stat: legile se fac în Parlament, controlul asupra constituționalității lor revine Curții Constituționale, iar instanțele de judecată aplică legea, dar nu o pot schimba.

De ce contează

Chiar dacă subiectul pare tehnic, el afectează direct drepturile salariale ale funcționarilor publici și modul în care sunt aplicate legile în România. În plus, decizia ÎCCJ transmite un mesaj clar despre limitele puterii judiciare și importanța respectării principiului separației puterilor în stat – un element esențial pentru orice democrație funcțională.