Sprijinul României pentru UE–Mercosur tensionează relația cu Franța. Avertisment privind miza militară

Publicat: 16 ian. 2026, 20:35, de Corina Oprea, în POLITICĂ , ? cititori
Sprijinul României pentru UE–Mercosur tensionează relația cu Franța. Avertisment privind miza militară

Susținerea acordului comercial UE–Mercosur de către România riscă să genereze consecințe care depășesc zona economică. Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, avertizează că Franța este profund nemulțumită de poziția Bucureștiului, iar acest lucru ar putea ajunge până la punerea sub semnul întrebării a prezenței militare franceze în România.

Acordul comercial cu America de Sud, sursă de fricțiuni geostrategice

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu (PSD), a atras atenția asupra implicațiilor strategice ale poziției României în dosarul UE–Mercosur. Potrivit acestuia, sprijinul exprimat de autoritățile române pentru tratatul comercial cu statele din America de Sud a provocat nemulțumiri serioase la Paris, într-un context geopolitic deja tensionat.

Negrescu a declarat, într-o intervenție la Antena 3 CNN, că decizia României nu este una lipsită de riscuri și poate avea efecte directe asupra relațiilor de securitate din regiune.

Avertisment privind prezența militară franceză în România

Oficialul european a explicat că Franța, care are o prezență militară importantă pe teritoriul României, privește cu ostilitate sprijinul acordat de București acordului UE–Mercosur. În acest context, presiunea politică ar putea lua forme concrete.

„Trebuie să le menționez. Franța, care are o prezență militară consistentă la noi în țară, este extrem de nemulțumită de poziția României și riscă să fie discutată inclusiv prezența militară la noi în țară”, a spus Victor Negrescu.

Mesajul sugerează că disputa comercială riscă să se transforme într-un instrument de negociere geopolitică, într-un moment în care securitatea flancului estic al NATO rămâne o prioritate.

Nemulțumiri și peste Atlantic

Criticile nu vin doar din interiorul Uniunii Europene. Potrivit lui Negrescu, acordul UE–Mercosur este privit cu suspiciune și de Statele Unite, care percep tratatul ca pe o intruziune într-o zonă considerată tradițional parte a sferei lor de influență.

„Și de cealaltă parte, Statele Unite privesc cu scepticism acest acord și privesc acest lucru ca un fel de intervenție într-o emisferă pe care o consideră a sa, așa cum este de asemenea menționat în strategia de securitate americană aprobată recent”, a explicat vicepreședintele Parlamentului European.

Această opoziție transatlantică amplifică miza politică a unui acord prezentat inițial drept strict comercial.

Adoptarea acordului UE–Mercosur prin procedura majorității calificate a scos la iveală diviziuni profunde între statele-cheie ale Uniunii Europene. Franța a încercat să introducă condiții stricte care să blocheze aplicarea provizorie a tratatului, însă Germania a reușit să elimine aceste obstacole de pe agenda europeană.

Executivul comunitar a validat deja posibilitatea implementării anticipate a acordului, invocând cadrul legal existent, ceea ce a accentuat tensiunile dintre capitalele europene.

Un traseu legislativ complicat în Parlamentul European

Deși semnarea oficială a tratatului este programată pentru sâmbătă, 17 ianuarie, în Paraguay, de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, parcursul acordului nu este lipsit de obstacole.

În Parlamentul European, o majoritate transpartinică pare hotărâtă să solicite un aviz al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), pentru a verifica dacă textul acordului respectă tratatele și normele europene.