Statele membre aprobă o schimbare fără precedent în rolul ESA. Instituția primește o misiune strategică
Agenția Spațială Europeană (ESA) intră într-o etapă considerată de liderii europeni drept „istorică”, după ce toate cele 23 de state membre au votat acordarea unei noi misiuni strategice: apărarea Europei din spațiu. Decizia marchează o extindere majoră a mandatului agenției, până acum concentrat pe cercetare științifică, monitorizare climatică, explorare și colaborare tehnologică. Măsura vine într-un context geopolitic tensionat, în care infrastructura satelitară a devenit un element critic pentru securitatea națională și continentală.
Conform datelor oficiale, bugetul multianual al Agenției Spațiale Europene pentru următorii trei ani a fost stabilit la 22,1 miliarde de euro, cel mai mare din istoria instituției. Statele membre au transmis că această creștere semnificativă reflectă „nevoia urgentă de consolidare a autonomiei strategice europene în spațiu”. Germania rămâne principalul contributor, cu aproximativ 5 miliarde de euro, urmată de Franța și Italia, fiecare depășind pragul de 3 miliarde de euro. În ansamblu, contribuțiile suplimentare permit agenției să accelereze proiecte considerate critice pentru viitorul continentului.
O misiune cu impact major: protecția infrastructurii și a frontierelor spațiale
Noua responsabilitate acordată ESA vizează crearea unui sistem integrat de supraveghere și reacție rapidă în spațiu, cu rolul de a monitoriza amenințările potențiale la adresa infrastructurii orbitale europene. Printre elementele vizate se află sateliții de comunicații, sistemele de navigație, rețelele meteorologice avansate și platformele științifice.
Surse europene au menționat că viitorul program va include și capabilități de detectare și urmărire a obiectelor spațiale periculoase, precum și dezvoltarea unor tehnologii pentru neutralizarea amenințărilor fizice sau cibernetice la adresa sateliților europeni. Această orientare strategică reflectă îngrijorările tot mai mari legate de intensificarea activităților militare în spațiu și de vulnerabilitatea infrastructurii orbitale, elemente esențiale pentru transport, energie, comunicații și apărare.
Planurile prevăd, de asemenea, colaborări extinse cu Uniunea Europeană și cu agenții naționale de apărare, cu scopul de a integra datele spațiale într-un cadru operațional comun. Astfel, ESA ar urma să joace un rol central în crearea unei arhitecturi europene de securitate spațială, capabilă să răspundă rapid la incidente și să ofere protecție coordonată la nivel continental.
Investiții masive și noi proiecte tehnologice
Bugetul suplimentar va permite accelerarea unor programe deja existente, cu accent pe tehnologiile emergente. Printre priorități se numără dezvoltarea unor constelații de sateliți rezilienți, capabili să funcționeze chiar și în situații de conflict, precum și modernizarea sistemelor de lansare europene. Oficialii au subliniat importanța creșterii capacității industriale, astfel încât Europa să își poată menține independența în sectorul lansatoarelor și al componentelor critice.
Pe lângă apărare, ESA va continua investițiile în misiuni științifice și în programele dedicate mediului, considerând că monitorizarea climatică din spațiu rămâne vitală pentru deciziile de politici publice. Noile programe de securitate nu vor înlocui aceste direcții, ci vor funcționa complementar.