Statele Unite au lansat atacuri asupra instalațiilor nucleare iraniene: Trump anunță un „succes militar spectaculos”
Președintele american Donald Trump a confirmat duminică dimineață că forțele armate ale SUA au lansat un atac asupra a trei instalații nucleare din Iran: Fordow, Natanz și Isfahan.
Într-un discurs televizat scurt, Trump a calificat loviturile ca fiind un „succes spectaculos” și a avertizat Iranul că, dacă nu acceptă să „facă pace”, vor urma atacuri „mai mari și mai facile”.
„Am efectuat un atac foarte reușit asupra celor trei situri nucleare din Iran,” a declarat Trump. „Felicitări marilor noștri războinici americani. Nu există nicio altă armată în lume care ar fi putut face acest lucru. Acum este timpul păcii.”
Detalii operaționale
Conform unor surse citate de New York Times, atacul ar fi implicat bombardiere strategice B-2, decolate sâmbătă de la o bază din SUA. Acestea au capacitatea de a transporta bombe de penetrare GBU-57 de 13 tone, concepute pentru a distruge instalații îngropate adânc, precum cele de la Fordow, situate la peste 80 de metri sub pământ. Autoritățile iraniene au confirmat că o parte a facilității Fordow a fost afectată.
Trump nu a oferit detalii despre tipul de muniție utilizat sau numărul aeronavelor implicate, dar a declarat că „toate avioanele se află acum în afara spațiului aerian iranian”.
Reacții oficiale din SUA
Poziția administrației americane este că Iranul nu trebuie să dobândească arma nucleară. În ultimele săptămâni, Trump amenințase cu un atac dacă Teheranul nu acceptă o soluție diplomatică în termen de două săptămâni. El a reiterat că acțiunea a fost necesară „pentru a opri dezvoltarea unei arme de distrugere în masă de către cel mai periculos regim din Orientul Mijlociu.”
Pe plan intern, reacțiile politice sunt polarizate. Liderul democrat în Senat, Hakeem Jeffries, a acuzat administrația Trump că „a crescut dramatic riscul unui război” și că „nu a avut autorizația Congresului pentru a declanșa un act de război”. Senatorii Bernie Sanders și Rashida Tlaib au invocat încălcarea Constituției și pericolul unei implicări americane într-un nou conflict prelungit în Orientul Mijlociu.
În schimb, lideri republicani precum Lindsey Graham, Ted Cruz și Mike Johnson au lăudat atacurile. Aceștia au susținut că acțiunea a fost „necesară”, „justificată” și că „transmite un semnal clar Iranului și lumii că SUA nu vor tolera proliferarea nucleară.”
Poziția Israelului
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a salutat operațiunea, pe care a numit-o „un moment istoric” și „un act de forță și dreptate.” Într-un discurs adresat națiunii, Netanyahu a declarat: „Acțiunea SUA a schimbat istoria. Nicio altă țară nu ar fi putut realiza ce a realizat America în această noapte. Președintele Trump a acționat pentru a împiedica cel mai periculos regim din lume să obțină cea mai periculoasă armă.”
Ca măsură de precauție, Israelul a ridicat nivelul de alertă la nivel național, permițând doar activitățile esențiale. Au fost suspendate cursurile, evenimentele publice și activitatea la locurile de muncă non-esențiale.
Poziția ONU și a experților în drept internațional
Secretarul general al ONU, António Guterres, a condamnat atacul, pe care l-a calificat drept „o escaladare periculoasă într-o regiune deja instabilă” și „o amenințare directă la adresa păcii și securității internaționale.” Guterres a cerut tuturor părților să „evite o spirală a haosului” și să revină la diplomație.
Profesorul Donald Rothwell, expert în drept internațional la Universitatea Națională Australiană, a afirmat că este „aproape imposibil” ca atacurile să fie justificate legal conform articolului 51 din Carta ONU, în lipsa unui atac armat împotriva SUA. „Acest precedent este extrem de periculos. Dacă SUA pot acționa astfel, atunci și alte state ar putea invoca același drept de autoapărare pentru atacuri preemptive.”
Reacții și scenarii din partea Iranului
Oficial, Iranul nu a emis încă un răspuns militar, dar analiștii avertizează asupra posibilelor represalii. Mouin Rabbani, cercetător la Middle East Council on Global Affairs, a declarat că Teheranul ar putea lua în calcul închiderea Strâmtorii Hormuz sau blocarea Bab al-Mandab, două coridoare esențiale pentru transportul global de petrol și gaze.
Rabbani a subliniat că Iranul are o tradiție de a reacționa strategic, nu impulsiv. „Ar fi extraordinar de surprinzător ca Iranul să revină acum la masa negocierilor,” a spus el, adăugând că atacurile ar putea întări voința internă de a dezvolta o armă nucleară. El a reamintit că Iranul a fost semnatar al Tratatului de Neproliferare Nucleară și că a respectat inițial acordul JCPOA, până la retragerea unilaterală a SUA în 2018.
„Iranul nu este o putere nucleară, ci un stat aflat la limita capacității nucleare. Singura putere nucleară din Orientul Mijlociu este Israelul, care încearcă să-și mențină acest monopol,” a conchis Rabbani.
Riscuri și perspective
Loviturile asupra facilităților de la Fordow, Natanz și Isfahan – esențiale pentru programul nuclear iranian – pot întârzia dezvoltarea unui eventual arsenal, dar nu pot șterge cunoștințele acumulate de oamenii de știință iranieni. Atacul ar putea, de asemenea, alimenta dorința de retragere completă a Iranului din tratatele de neproliferare și accelerarea programului nuclear ca mijloc de descurajare.