Stațiuni montane și sate cu tradiție din România, în pericol de dispariție. Cum s-a ajuns aici
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/01/reorganizarea-administrativ-teritoriala.jpg)
De la stațiuni montane cunoscute la sate cu tradiție, multe localități din Prahova se află în pericol de dispariţie. Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială, gândit pentru eficientizarea cheltuielilor și reducerea fragmentării, ar putea transforma radical harta județului.
Dezbateri pe marginea proiectului de reorganizare administrativ-teritorială
În ultima perioadă s-a discutat tot mai des la nivel naţional despre proiectul de reorganizare administrativ-teritorială vehiculat. Potrivit acestuia numeroase comune și chiar orașe și-ar putea pierde statutul actual, dispărând practic de pe harta țării. Unul dintre motivele principale din spatele acestei situații este scăderea accelerată a populației din ultimii ani.
Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a apărut în urmă cu câteva luni, dar a fost îndelung dezbătut de principalele partide politice. Totul a pornit de la ideea de comasare a localităților, astfel încât să nu mai existe comune cu mai puțin de 1.000 de locuitori. Ulterior, proiectul a fost extins la o reorganizare administrativ-teritorială majoră, care ar duce la reducerea numărului de județe și de localități. Forma despre care s-a tot discutat ar viza alipirea comunelor la orașele din vecinătate.
Efecte dramatice în Prahova
În Prahova, însă, comasarea unor comune ar putea duce la o situație dramatică. Asta deoarece zeci de localități din acest județ nu întrunesc criteriile pentru a-și menține statutul de comună sau oraș.
Din punct de vedere al organizării administrative, județul Prahova are 104 unități administrativ – teritoriale. DIntre acestea 14 sunt urbane (2 municipii și 12 orașe) și 90 de comune. În cazul în care ar fi respectat planul de reorganizare administrativ-teritorială, reactualizat în 2021, multe comune și orașe din Prahova ar putea fi declasificate.
În aceeași situație se află și unele orașe din Prahova care au o populație mai mică de 10.000 de locuitori. De exemplu, Azuga este încadrată ca oraș de rang III, cu o populație de 6.119 locuitori. Conform datelor de la Direcția de Statistică Prahova, localitatea de pe Valea Prahovei avea la începutul acestui an doar 4.363 de locuitori. Asta în condițiile în care statutul de oraș este obținut doar dacă localitatea are minim 10.000 de locuitori.
Citeşte şi: Reorganizarea administrativ-teritorială: cum va funcționa Comisia Specială, care ne va lumina calea
Alte orașe din acest județ care nu întrunesc aceste condiții privind numărul minim de 10.000 de locuitori sunt Bușteni, Plopeni și Slănic Prahova.
Mai mult, dacă planul de reorganizare a teritoriului național ar fi respectat, alte zeci de comune din Prahova nu și-ar putea menține acest statut. Asta deoarece nu sunt îndeplinite alte criterii, care țin de nivelul de dezvoltare al localității. Mai exact, multe comune prahovene nu dispun de infrastructură medicală, în timp ce altele nu-și pot acoperi cel puțin cheltuielile de funcționare. Acestea sunt doar două dintre condițiile esențiale pentru menținerea statului de comună.