Statul plătește, dar nu produce: marile companii publice, în declin economic accelerat

Cele mai mari 50 de companii de stat din România se confruntă cu o deteriorare alarmantă a performanței economice. Între 2022 și 2024, cifra lor de afaceri a scăzut, pierderile s-au dublat, iar productivitatea pe angajat a suferit o prăbușire greu de ignorat. În ciuda faptului că salariile continuă să fie plătite, valoarea economică generată este în regres, semnalând probleme structurale profunde în mecanismul de funcționare al sectorului public.

Profit în scădere, pierderi în creștere

Datele financiare arată o tendință clară: în doi ani, profiturile combinate ale celor 50 de companii au scăzut cu peste 4 miliarde de lei. Dacă în 2022 profitul total era de 18,15 miliarde lei, în 2024 acesta a ajuns la doar 14 miliarde lei – o scădere de 22%. În același interval, pierderile aproape s-au dublat: de la 934 de milioane lei în 2022 la 1,81 miliarde lei în 2024, conform datelor analizate de Termene.ro.

Surprinzător, doar 7 dintre cele 50 de companii analizate au înregistrat pierderi în 2024. Acest lucru sugerează că restul firmelor încă înregistrează profituri, însă insuficiente pentru a compensa declinul general de eficiență și valoare economică.

Scade și productivitatea angajaților

În timp ce numărul de angajați a scăzut ușor – de la 125.000 în 2022 la 121.500 în 2024 – productivitatea per angajat a cunoscut o regresie. În 2022, fiecare angajat genera în medie 702.000 lei din cifra de afaceri, în timp ce în 2024 suma a scăzut la 676.000 lei, marcând un minus de 3,7%.

Mai gravă este însă scăderea profitului net per angajat: de la 145.500 lei în 2022 la doar 115.200 lei în 2024, o pierdere de 30.300 lei per salariat, adică o reducere de aproape 21%. Aceste cifre semnalează că eficiența angajaților se diminuează în mod constant, chiar și în contextul reducerii de personal.

Date contradictorii între autorități

Confuzia se adâncește atunci când datele oficiale sunt comparate. Fostul vicepremier Dragoș Anastasiu estima afaceri totale de 127 de miliarde lei pentru întregul sector al companiilor de stat, ceea ce ar plasa cele mai mari 50 la o pondere de circa 65%.

Însă, potrivit AMEPIP, datele pentru 2024 arată o cifră de afaceri totală de 95 de miliarde lei, cu profituri de 18 miliarde lei – o imagine aparent pozitivă, care contrastează puternic cu regresul evident al celor mai mari jucători. Această discrepanță naște suspiciuni privind transparența raportărilor și veridicitatea narativului oficial.

Trei concluzii clare despre eșecul performanței

1. Reduceri fără rezultate – Reducerea numărului de angajați nu a generat o creștere a productivității. Dimpotrivă, eficiența economică a scăzut, ceea ce indică o reorganizare lipsită de strategie.

2. Fără digitalizare, fără progres – Lipsa unor criterii reale de performanță și întârzierea digitalizării afectează rentabilitatea în mod direct. Birocrația sufocă orice urmă de eficiență.

3. Cei mari trag întreg sistemul în jos – Cele mai mari 50 de companii generează peste 75% din profitul total al companiilor de stat. Atunci când acestea deraiază, întregul sector public este în pericol.

Întrebarea care rămâne: cine răspunde?

În timp ce cifrele indică declin, angajații continuă să-și încaseze salariile, fapt care generează presiuni asupra bugetului public și creează o iluzie de stabilitate. Problema nu este doar economică, ci și politică: în lipsa unor reforme autentice, companiile de stat pot deveni o povară structurală.

Datele arată fără echivoc că marile companii publice nu doar că performează tot mai slab, dar nici nu sunt trase la răspundere pentru regresul înregistrat. Fără măsuri clare de eficientizare, fără digitalizare și fără o schimbare de paradigmă, companiile de stat riscă să devină simbolul eșecului economic al aparatului public românesc.