Strâmtoarea Ormuz, punctul vulnerabil al agriculturii globale: experții avertizează asupra unei crize alimentare

Tensiunile din Orientul Mijlociu și riscul blocării Strâmtoarea Ormuz nu amenință doar transportul de petrol și gaze naturale, ci ar putea declanșa și o criză alimentară globală. Experții avertizează că această rută maritimă este esențială pentru transportul îngrășămintelor de care depinde agricultura mondială.

O rută vitală pentru îngrășămintele agricole

Potrivit analizei publicate de Deutsche Welle, prin Strâmtoarea Ormuz circulă nu doar resurse energetice strategice, ci și o parte semnificativă a îngrășămintelor folosite în agricultura globală.

Datele companiei de analiză maritimă Signal Group arată că statele din Golful Persic asigură aproximativ 20% din comerțul global cu îngrășăminte esențiale, precum amoniacul, fosfații sau sulful.

În același timp, aproape jumătate din producția mondială de uree, cel mai utilizat îngrășământ pe bază de azot, provine din această regiune. Conform estimărilor Bloomberg Intelligence, Qatar furnizează aproximativ o zecime din producția globală.

15:32, 02.03.2026 • ACTUALITATE

Românii revin din zona de conflict. Oana Țoiu anunță canal special de WhatsApp pentru cetățenii din străinătate

13:40, 01.02.2026 • POLITICĂ

Ministrul Agriculturii, despre paradoxul alimentelor din România: producție suficientă, importuri ridicate

Producția a fost deja afectată

Conflictul din regiune începe deja să afecteze producția. Compania QatarEnergy a suspendat temporar activitatea după atacurile iraniene asupra complexului industrial Ras Laffan Industrial City, unul dintre cele mai mari centre globale pentru producția de LNG și îngrășăminte.

Ca urmare, livrările de sute de mii de tone de nutrienți agricoli și materii prime pentru îngrășăminte au fost perturbate.

Potrivit UNCTAD, agenția ONU pentru comerț și dezvoltare, aproximativ 1,33 milioane de tone de îngrășăminte sunt exportate lunar prin Strâmtoarea Ormuz.

Un blocaj de 30 de zile ar afecta culturile agricole

Experții avertizează că blocarea rutei maritime chiar și pentru o perioadă relativ scurtă ar putea avea efecte majore asupra agriculturii mondiale.

Un blocaj de 30 de zile ar afecta culturile dependente de fertilizanți pe bază de azot, precum porumbul, grâul sau orezul, punând în pericol randamentele agricole.

În lipsa îngrășămintelor, fermierii ar putea fi nevoiți să reducă utilizarea acestora sau să cultive plante care necesită mai puține resurse, ceea ce ar duce la producții mai mici.

În special în statele mai sărace, o astfel de situație ar putea agrava insecuritatea alimentară.

Creșterea prețurilor deja se simte

De la izbucnirea conflictului, prețurile îngrășămintelor au crescut cu între 10% și 30%, chiar dacă rămân încă sub nivelurile înregistrate la scurt timp după începutul războiului din Ucraina din 2022.

Analiștii avertizează că lanțurile globale de aprovizionare s-ar putea bloca treptat dacă transportul prin Strâmtoarea Ormuz rămâne restricționat.

Alți mari producători – precum Rusia, China, Statele Unite sau Maroc – au capacități limitate de a compensa rapid eventualele pierderi de producție.

Țările cele mai expuse

Unele dintre cele mai afectate state ar putea fi cele dependente de importurile de îngrășăminte din Golf.

India importă aproximativ două treimi din îngrășămintele utilizate în agricultură din această regiune, inclusiv o mare parte din ureea necesară fermierilor.

Și Brazilia, unul dintre cei mai mari exportatori agricoli din lume, își acoperă aproximativ 40% din necesarul de azot din uree provenită din statele Golfului, ceea ce ar putea afecta producția de soia și porumb.

Africa Subsahariană, cea mai vulnerabilă regiune

Pe termen lung, cea mai expusă regiune ar putea fi Africa Subsahariană, unde fertilizanții sunt deja utilizați în cantități mult mai mici decât nivelul necesar pentru randamente agricole optime.

Chiar și o creștere moderată a prețurilor ar putea determina micii fermieri să reducă și mai mult utilizarea îngrășămintelor, ceea ce ar duce la scăderea producției și la agravarea foametei.

În același timp, statele din Golful Persic depind și ele de această rută maritimă pentru aprovizionarea cu alimente, deoarece importă între 80% și 90% din produsele alimentare consumate.