Strigăt de disperare din interiorul Hidroelectrica: ”Politrucilor, distrugeți tot sistemul energetic național!”

În ultimele luni, în zona energetică circulă tot mai insistent o temă care ar trebui să preocupe întreaga societate și anume incertitudinea și presiunile care planează asupra Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România și singura companie care asigură echilibrarea sistemului energetic național. În sector, oamenii vorbesc deschis despre tensiuni, ingerințe politice, grupuri de interese și „bătălii pentru influență”.

Nu sunt zvonuri generate din exterior, ci îngrijorări exprimate de oameni cu zeci de ani de experiență în Sistemul Energetic Național — profesioniști care văd sistemul din interior și care spun că nu au trăit niciodată o perioadă mai tensionată.

Numiri controversate și întrebări fără răspuns

Una dintre discuțiile recurente este legată de conducerea ANAF și de traseul profesional al actualului președinte, Adrian Nica. Acesta a fost șef al Corpului de Control la Hidroelectrica, ulterior promovat la Corpul de Control al premierului, astăzi în fruntea ANAF. Se vorbește că firma care s-a ocupat de selecția/recrutarea directorului general al Hidreoectrica, Arc Consulting, va fi înlocuită după eșecul procedurii de selecție. În plus, compania e ”călcată” de inspectorii ANAF, conduși de Adrian Nica. Recent, Ziarul Puterea a dezvăluit că Federația „Solidaritatea”, principalul partener de dialog social al angajaților din ANAF, a transmis prim-ministrului Ilie Bolojan o scrisoare deschisă în care avertizează asupra „deteriorării grave a climatului de muncă” în instituție și a „riscurilor iminente asupra stabilității bugetare a României” sub conducerea președintelui Nica.

Pentru unii oameni din sistemul energetic, ascensiunea șefului ANAF este pusă sub semnul întrebării. Se vorbește despre influența „serviciilor”, despre rețele politice sau despre grupuri de interese care ar încerca să-și extindă controlul în zona energetică. Aceste percepții — corecte sau nu — arată un climat profund afectat de neîncredere.

14:44 • Energie

Scandalul energiei gratis de la Hidroelectrica. Ministrul Bogdan Ivan trimite Corpul de Control după dezvăluirile despre firme de partid și biserici

10:41 • Dezvăluiri

Mega-dosar penal la Hidroelectrica. Cum a primit energia electrică gratis firma unui vicepreședinte PNL

„Luptă între grupări”: percepția unor angajați

Surse din sistem descriu un peisaj fragmentat, în care diverse grupări politice sau de influență ar încerca să controleze resursele Hidroelectrica. Sunt invocate nume, asocieri, legături — însă toate acestea rămân la nivel de percepție, nu de acuzație. Concret, se discută despre o anumită grupare în care este inclus Bogdan Badea, directorul interimar al Hidroelectrica. Apoi e gruparea din care a face parte Mihai Aniței, unul dintre cei doi finaliști pentru postul de director general. Și o altă grupare l-ar avea pe Radu-Ioan Constantin, fiul lui Dan Constantin, o persoană foarte influentă și vizibilă în trustul media deținut de familia lui Dan Voiculescu.

Cert este un lucru: atunci când angajați cu 30–40 de ani de experiență spun că asistă la „o luptă între mafie și securitate”, climatul instituțional este grav afectat.

Un sistem energetic vulnerabil

Criticile din interior sunt extrem de dure.

Angajați care au lucrat o viață în sistem descriu o stare a instalațiilor îngrijorătoare: centrale unde „plouă pe panouri electrice”, improvizații pentru protecția echipamentelor și investiții întârziate sistematic. Priviți cum arată azi Porțile de Fier, mândria noastră națională…

În același timp, România depinde masiv de importuri în perioadele critice, în timp ce instalațiile fotovoltaice și eoliene sunt afectate de sezonalitate, iar termocentralele au fost închise într-un ritm accelerat, fără alternative de echilibrare.

Toate aceste vulnerabilități nu sunt noi, dar devin acute în contextul unei conduceri percepute drept instabile și politizate.

Riscul sistemic: cine răspunde?

Sectorul energetic este unul strategic. O cădere majoră — chiar și temporară — ar afecta nu doar România, ci și rețelele interconectate ale Europei.

Întrebările formulate de oameni cu experiență nu pot fi ignorate:

• Cine răspunde pentru politizarea masivă a companiilor energetice?
• Cine răspunde pentru scăderea investițiilor în mentenanță?
• Cine răspunde pentru prețurile ridicate, influențate indirect de deciziile structurilor numite politic?
• Cine răspunde pentru vulnerabilitatea SEN, mai ales în vârf de consum?

Aceste întrebări nu sunt ale unui singur angajat. Nu sunt ale unui sindicat. Sunt întrebările unei întregi generații care a lucrat în sistemul energetic și care vede acum „munca de o viață” fragilizată de decizii politice și de amestecul intereselor paralele.

România are nevoie de transparență, nu de tăcere

Faptul că oamenii din sistem simt nevoia să transmită aceste lucruri este un strigăt de alarmă. Este dovada unei neîncrederi profunde în capacitatea instituțiilor de a acționa corect sau de a proteja ceea ce reprezintă coloana vertebrală a țării: energia.

În acest context, declarațiile oficiale despre controale anunțate la Hidroelectrica sunt privite cu scepticism: prea multe controale anunțate, prea puține rezultate. Azi, Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat măsuri radicale, ca urmare a unei investigații jurnalistice care a scos la iveală nereguli grave la Hidroelectrica și informații conform cărora statul ar fi fost prejudiciat cu sume uriașe.

Dacă există nereguli — ele trebuie investigate serios.
Dacă nu există — este nevoie de comunicare clară pentru a opri speculațiile.

În joc nu este o companie.
Nu este o funcție.
Nu este un nume.

Este stabilitatea energetică a României.

Atât timp cât sistemul rămâne vulnerabil, politizat, fragmentat și perceput ca fiind controlat pe criterii obscure, întrebările venite din interior vor continua. Iar la ele trebuie să se răspundă — nu cu promisiuni, nu cu controale anunțate, ci cu responsabilitate, transparență și competență.

Pentru că, în final, nota de plată ajunge întotdeauna la același contribuabil: românul care plătește taxe, impozite și una dintre cele mai scumpe energii din Europa.

Curent „gratis” pentru firme cu carnet de partid — 2 milioane de euro pierduți

Potrivit unei anchete publicate de Recorder, Hidroelectrica a furnizat energie electrică — fără să emită facturi — către 20 de companii și instituţii religioase, în perioada 2018–2022. Prejudiciul estimat este de aproape 2 milioane de euro.

Un exemplu ilustrativ îl reprezintă firma controlată de Alin Udriște — politician cu funcții regionale în cadrul unui partid — a primit curent gratis de circa 500.000 de euro. Alte companii, aparent fără legături directe cu industria energetică sau cu necesități sociale prioritare, au beneficiat de aceeași „amnezie” a facturilor: unele firme de confecții, firme din domeniul lemnului, altele cu legături politice locale.

Mai mult — printre beneficiari figurează și instituţii religioase: mănăstiri și parohii, ceea ce ridică întrebări asupra deciziilor de politică socială și fiscală a companiei de stat.

Deși cazul a fost înaintat parchetelor (DIICOT și DNA), în 2025 toate plângerile au fost clasate. Motivul invocat a fost acela că „fapta nu este prevăzută de legea penală”. Cu alte cuvinte — nimeni nu plătește, nimeni nu răspunde.

Este un eșec major! Un sistem strategic de stat, gestionat de toți românii, pare să fi servit ca sursă de curent gratis pentru firme politice și instituţii privilegiate — în timp ce alții plătesc preț întreg.

Numiri la vârf: dosare, conexiuni și lipsa de transparență

Conducerea Hidroelectrica este astăzi extrem de controversată. Președintele Consiliului de Supraveghere, Silviu‑Răzvan Avram — vizat de un dosar penal pentru luare de mită — nu a fost demis sau chiar suspendat de acționarii companiei, în ciuda semnalărilor repetate.

De asemenea, există suspiciuni serioase privind legăturile de afaceri și interesele private care gravitează în jurul conducerii: surse jurnalistice susţin că Avram și omul de încredere al său gestionează — direct sau indirect — relația cu UCM Reșița (UCMH), firmă implicată în contracte cu Hidroelectrica și care ar primi fonduri importante pentru mentenanță și lucrări.

Astfel de combinații — numiri politice, firme private, interese personale — subminează guvernanța corporativă și transformă Hidroelectrica din companie strategică într-o sursă de privilegii pentru „băieții de partid”.

Sistem energetic fragil, infrastructură neglijată, risc pentru consumatori

Ceea ce face toate aceste scandaluri cu adevărat grave este contextual. Hidroelectrica nu produce doar curent — produce stabilitate și echilibru în sistemul energetic. Dacă gestionarea devine laxă, privilegiile devin regula, iar controlul — obscur, societatea românească riscă să plătească prețul.

Angajați cu zeci de ani de experiență avertizează că instalațiile sunt întreținute superficial, politicile de mentenanță sunt compromise, iar deciziile strategice sunt dictate de interese private, nu de nevoile țării.

În plus, curentul „gratis” sau subevaluate pentru companii politice distorsionează piața, creând o competiție neloială față de firme reale, plătitoare, și afectând echitatea economică.

Blocaj managerial: directorii nu pot fi numiți

Pe 27 noiembrie 2025, procesul de selecție pentru numirea unui nou director general (CEO) la Hidroelectrica s‑a încheiat fără un rezultat pozitiv. Consiliul de Supraveghere a constatat că „niciun candidat nu se aliniază pe deplin cerinţelor asociate funcţiei” şi a decis să reia procedura.

Este a doua oară — după demisia din septembrie 2025 a fostului CEO și CFO, ca urmare a presiunilor exercitate de Comisia Europeană (CE) asupra conducerilor companiilor energetice — când Hidroelectrica rămâne fără o conducere stabilă executivă.

Actualul director interimar, Bogdan Badea, își continua atribuțiile. Dar o conducere interimară prelungită transmite un mesaj clar: deciziile majore sunt amânate, priorităţile sunt într‑o zonă gri, iar stabilitatea managerială — absentă.