Studii promițătoare: detectarea timpurie a demenței printr-un simplu test de sânge
Cercetătorii caută de ani de zile metode prin care riscul de demență să poată fi identificat cât mai devreme. Un studiu recent sugerează că un marker biologic din sânge ar putea indica probabilitatea apariției tulburărilor cognitive la femei cu mult timp înainte de manifestarea simptomelor.
Potrivit cercetătorilor de la University of California San Diego (UCSD), un test de sânge care măsoară nivelul unei proteine asociate modificărilor cerebrale din boala Alzheimer ar putea anticipa riscul de demență la femei, cu până la 25 de ani înainte de debutul simptomelor. Studiul a fost publicat marți în revista JAMA Network Open.
Rezultatele arată că nivelurile ridicate ale biomarkerului p-tau217 (tau fosforilat 217), o formă a proteinei tau legată de modificările cerebrale specifice bolii Alzheimer, au fost puternic asociate cu apariția ulterioară a tulburărilor cognitive ușoare și a demenței la femeile în vârstă care nu prezentau probleme cognitive la începutul cercetării, conform News.ro.
„Rezultatele sugerează că am putea identifica femeile cu risc crescut de demenţă cu decenii înainte ca simptomele să apară”, a declarat autorul principal al studiului, Aladdin H. Shadyab, profesor asociat de sănătate publică şi medicină la Herbert Wertheim School of Public Health and Human Longevity Science şi la School of Medicine din cadrul UCSD.
Cercetătorii susțin că un interval atât de mare între detectarea riscului și apariția simptomelor ar putea oferi oportunitatea aplicării timpurii a strategiilor de prevenție și a unei monitorizări mai atente a persoanelor cu risc, în loc ca intervențiile să fie inițiate după instalarea tulburărilor de memorie.
Aproape 2.800 de femei au fost urmărite medical timp de 25 de ani
Rezultatele se bazează pe analiza datelor a 2.766 de participante la Women’s Health Initiative Memory Study, un studiu național de amploare care a inclus femei cu vârste între 65 și 79 de ani, la sfârșitul anilor 1990 și le-a urmărit timp de până la 25 de ani.
La momentul includerii în studiu, toate participantele aveau funcție cognitivă normală. Probele de sânge recoltate la început au fost ulterior analizate pentru a determina nivelul biomarkerului p-tau217, o formă a proteinei tau asociată cu modificări timpurii la nivel cerebral specifice bolii Alzheimer.
Pe durata urmăririi, cercetătorii au identificat participantele care au dezvoltat ulterior tulburări de memorie sau de gândire, inclusiv demență.
Femeile care aveau la început niveluri mai ridicate de p-tau217 în sânge au prezentat un risc semnificativ mai mare de a dezvolta demență pe termen lung.
Cu cât nivelul biomarkerului era mai ridicat, cu atât probabilitatea de apariție a demenței creștea, cele cu valorile cele mai mari având cel mai mare risc.
Cine e cel mai expus la demență
Analiza a arătat, de asemenea, că legătura dintre nivelurile ridicate de p-tau217 și riscul de tulburări cognitive nu a fost aceeași pentru toate participantele.
De exemplu, asocierea dintre acest biomarker și evoluția cognitivă nefavorabilă a fost mai puternică la femeile care aveau peste 70 de ani la momentul includerii în studiu, comparativ cu cele mai tinere, și la cele care prezentau factorul genetic de risc pentru boala Alzheimer, APOE ε4.
Totodată, p-tau217 s-a dovedit mai predictiv pentru apariția demenței la femeile care au fost incluse în studiu pentru terapie hormonală cu estrogen și progestin, comparativ cu cele care au primit placebo.
Cercetătorii au observat diferențe și între femeile albe și cele de culoare privitor la intensitatea asocierii dintre biomarker și demență. În paralel, combinarea nivelului de p-tau217 cu vârsta a îmbunătățit predicția riscului de demență în mod similar pentru ambele grupuri.
Testele de sânge, o metodă promițătoare pentru detectarea timpurie
Autorii studiului evidențiază că biomarkerii măsurați în sânge, precum p-tau217, sunt promițători deoarece sunt mult mai puțin invazivi și mai ușor de utilizat comparativ cu metodele bazate pe imagistica cerebrală sau pe analiza lichidului cefalorahidian.
„Acest lucru este important pentru accelerarea cercetărilor privind factorii care influenţează riscul de demenţă şi pentru evaluarea strategiilor care ar putea reduce acest risc”, a spus într-un comunicat Linda K. McEvoy, cercetător principal la Kaiser Permanente Washington Health Research Institute şi autor senior al studiului.
În prezent, acești biomarkeri nu sunt recomandați pentru utilizare clinică la persoanele care nu prezintă simptome de tulburări cognitive.
Cercetătorii subliniază însă că sunt necesare studii suplimentare pentru a determina cum ar putea fi integrate testele pentru p-tau217 în practica medicală și dacă identificarea timpurie a riscului poate influența evoluția bolii.
Investigațiile viitoare vor analiza și modul în care factori ca terapia hormonală, profilul genetic și condițiile de sănătate asociate înaintării în vârstă interacționează cu nivelurile de p-tau217 din plasmă de-a lungul vieții și influențează riscul de demență.