Studiu sociologic cutremurător: Ceaușescu, lider bun pentru 2 din 3 români. Ce spune asta despre societatea noastră?

Publicat: 21 iul. 2025, 15:22, de Andrei Ceausescu, în ACTUALITATE , ? cititori
Studiu sociologic cutremurător: Ceaușescu, lider bun pentru 2 din 3 români. Ce spune asta despre societatea noastră?

INSCOP Research, în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Comunist (IICCMER), a derulat una dintre cele mai ample cercetări sociologice dedicate nostalgiei după regimul comunist. Studiul intitulat „Percepția populației cu privire la COMUNISM. Reperele nostalgiei” a fost efectuat în luna iulie 2025 pe un eșantion reprezentativ de 1500 de respondenți, cu o marjă de eroare de +/- 2,5%, iar rezultatele cercetării vor fi făcute publice mâine, 22 iulie.

Remus Ioan Ștefureac, fondator și director general al INSCOP Research, a lansat azi un „semnal de alarmă serios” în legătură cu intensificarea nostalgiei după regimul comunist în rândul populației României, care, alimentată de un război informațional masiv și dezinformări răspândite în special pe rețelele sociale, pune în pericol stabilitatea și funcționarea regimului democratic.

Într-o postare publică, Ștefureac avertizează: „Datele pe care le vom prezenta mâine sunt, pe alocuri, halucinante. Ele dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informații trunchiate sau minciuni grosolane.”

Directorul INSCOP explică natura acestui fenomen: „Nostalgia după comunism este și un fenomen natural firesc. […] De neimaginat este însă intensitatea acestui sentiment de nostalgie astăzi, la 35 de ani după căderea comunismului! […] Procentele CATASTROFICE ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural! Ele sunt o consecință directă a războiului informațional în care ne aflăm.”

Potrivit lui Ștefureac, acest război informațional se manifestă prin: „Cel puțin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni și manipulări grotești propagate pe toate canalele de multiplicare a informației, dar cu precădere pe rețelele sociale.”

Această campanie are drept scop: „Provocarea fracturilor sociale majore, polarizare totală, neîncredere endemică și nesiguranță cronică în societatea românească.”

Remus Ioan Ștefureac subliniază, de asemenea, lipsa unei reacții adecvate din partea autorităților: „O campanie împotriva căreia nu am construit nici capabilități și nici nu am alocat resurse pentru a construi anticorpii potriviți.”

El lansează un apel urgent: „Dacă putem să alocăm 7 miliarde de euro pentru programul F35 […] oare chiar nu putem găsi un miliard, doar unul, pentru a nu pierde războiul informațional care se derulează chiar acum în casa noastră?”

Un alt aspect îngrijorător evidențiat de cercetare este imaginea favorabilă a lui Nicolae Ceaușescu în opinia publică:
„Astăzi două treimi dintre români cred că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, și doar 24% cred că a fost un lider rău.”

Ștefureac încheie cu un avertisment privind riscul pe termen lung pentru democrația românească: „Dacă cea mai mare amenințare la adresa democrației românești […] s-a produs pe fondul războiului informațional / hibrid / cognitiv, oare noi chiar nu suntem în stare să construim rapid capabilități de apărare?”