Subvenții de 2.250 de lei pentru angajatori: Ilie Bolojan anunță reformarea programului după descoperirea unor „suveici” financiare

Guvernul României pune sub lupă programele de stimulare a ocupării forței de muncă, după ce analizele recente au scos la iveală anomalii majore în modul în care sunt cheltuiți banii publici. Premierul Ilie Bolojan a anunțat o revizuire drastică a mecanismelor prin care statul subvenționează locurile de muncă, vizând eliminarea practicilor abuzive care au transformat un ajutor social într-o sursă de profit pentru anumite firme.

Conform strategiei guvernamentale, prioritățile se mută către eficiență și responsabilitate fiscală. „O economie construită pe baze sănătoase înseamnă, înainte de toate, reguli corecte și bani publici cheltuiți cu responsabilitate. Analizând cum funcționează programele statului, am găsit abuzuri și rezultate foarte slabe”, a declarat Ilie Bolojan.

Mecanismul de sprijin și categoriile vulnerabile vizate

Programul actual prevede un sprijin financiar consistent pentru companiile care aleg să încadreze în muncă persoane ce întâmpină dificultăți majore în găsirea unui post. Este vorba despre șomeri de lungă durată, persoane de peste 45 de ani sau părinți singuri. Statul oferă o sumă lunară importantă pentru a facilita această integrare, însă condițiile de menținere a angajaților sunt stricte, cel puțin la nivel teoretic.

08:02, 08.01.2026 • ACTUALITATE

Din 2026, salariile vor deveni publice în anunțurile de angajare

„Printr-o schemă de sprijin, angajatorii pot primi 2.250 de lei lunar, timp de 12 luni, dacă angajează persoane care au dificultăți în a-și găsi un loc de muncă: șomeri de mai mult de 6 luni sau cu vârsta de peste 45 de ani, părinți care își cresc singuri copiii”, a precizat Ilie Bolojan.

În contrapondere, angajatorul are obligația legală de a păstra salariatul în statul de plată pentru o perioadă de minimum 18 luni.

„Suveica” din firmele de pază: Unde au ajuns banii în 2025

Problema semnalată de premier rezidă în destinația finală a acestor fonduri. În loc să sprijine sectoare productive precum industria sau construcțiile, subvențiile au fost masiv absorbite de firmele de pază și protecție, concentrate suspect în doar câteva puncte geografice ale țării.

Din cele peste 13.200 de persoane subvenționate anul trecut, mai mult de jumătate lucrează în acest domeniu. „Mai mult de jumătate, adică 6.816 persoane, la firmele de pază. Iar un alt lucru care ridică semne de întrebare este că aceste firme sunt concentrate în doar câteva zone ale țării: București și zona limitrofă, Gorj și Galați”, a subliniat Ilie Bolojan.

Mai gravă este identificarea unui circuit repetitiv de angajare, unde aceiași oameni sunt „plimbați” de la o firmă la alta pentru a încasa subvenția de mai multe ori.

„În unele cazuri, aceleași persoane sunt subvenționate de mai multe ori. Practic, o persoană este angajată, firma primește subvenția, iar după o perioadă raporturile de muncă încetează prin demisie. Ulterior, persoana respectivă apare angajată la o altă firmă care accesează din nou subvenția”, a explicat Ilie Bolojan.

Măsuri pentru economia reală și stoparea risipei

Premierul a avertizat că legislația permisivă și lipsa de vigilență a instituțiilor de control au facilitat aceste scurgeri de capital din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Chiar dacă suma totală nu destabilizează bugetul de stat, principiul corectitudinii este cel care dictează acum schimbarea regulilor de joc.

„Nu mai putem continua să direcționăm bani publici către mecanisme de tip „suveică” doar pentru a se lua banii de la stat”, a transmis Ilie Bolojan.

Șeful Executivului a dispus deja Ministerului Muncii elaborarea unor soluții tehnice care să blocheze aceste portițe legislative.

„Impactul bugetar al unei astfel de scheme, de zeci de milioane de lei, poate părea relativ mic la scara întregului buget, dar miza este mai mare decât atât. Este vorba despre reguli corecte și despre încrederea că banii publici sunt folosiți exact pentru scopul pentru care au fost alocați”, a mai declarat Ilie Bolojan.