Suplimentele alimentare – un miraj extrem de profitabil

Dacă intri astăzi într-o farmacie din România, vei observa că rafturile sunt sufocate de cutii colorate, borcane cu capsule și plicuri cu pulberi care promit imunitate de fier, ficat curat, memorie ascuțită și energie cât pentru trei vieți.

Piața suplimentelor alimentare a devenit un adevărat Eldorado:

726 milioane de euro în 2025, cu o creștere de aproape 8% față de anul precedent. În lei, vorbim de 1,7 miliarde în 2024. Practic, suplimentele au devenit o industrie paralelă cu cea farmaceutică, dar fără rigorile acesteia.

De ce s-a umflat piața?

• Frica de boală și obsesia pentru sănătate: Pandemia a lăsat urme adânci. Românii au devenit mai atenți la imunitate, la protecția respiratorie și la „boostere” de sănătate.
• Marketingul agresiv: Reclamele abundă pe TV, radio, social media. Mesajele sunt simple: „Ia pastila asta și vei fi mai puternic, mai rezistent, mai tânăr.”
• Accesibilitatea: Suplimentele nu necesită rețetă. Se cumpără la liber, inclusiv online.
• Publicul țintă: Femeile active din mediul urban, cu venituri peste medie, sunt motorul consumului. Bărbații preferă suplimentele pentru performanță fizică și mentală.
• Cultura „shortcut-ului”: În loc să mănânci echilibrat și să faci sport, e mai simplu să înghiți o pastilă.

Ce sunt, de fapt, suplimentele?

Suplimentele alimentare nu sunt medicamente. Ele nu tratează boli, ci doar „susțin” funcții ale organismului. Diferența e uriașă: un medicament trece prin ani de studii clinice, teste riguroase și aprobări. Un supliment are nevoie doar de notificare la Ministerul Sănătății și de respectarea unor norme de siguranță alimentară. E ca diferența dintre un avion certificat și un planor de agrement: ambele zboară, dar unul are garanții solide, celălalt doar promisiuni.

„Frecții la un picior de lemn”

Multe suplimente sunt, în realitate, inutile. Probioticele, hepatoprotectoarele, produsele pentru imunitate sunt cele mai populare. Dar eficiența lor este adesea discutabilă.

În lipsa unor studii clinice solide, ele rămân la nivelul de „poate ajută”.

În cel mai bun caz, nu fac rău.

În cel mai rău, creează falsa impresie că „te tratezi”, când de fapt amâni vizita la medic.

Exemplu: suplimentele cu vitamina C. Deși sunt promovate ca scut împotriva răcelii, studiile arată că efectul lor este modest, aproape insignifiant. Și totuși, românii cumpără tone de pastile efervescente, convinși că „își cresc imunitatea”.

Costul iluziei

Suplimentele sunt scumpe. O cutie de capsule „pentru ficat” poate costa cât un medicament real. În 2025, piața a crescut în ciuda inflației și a scăderii puterii de cumpărare. Asta arată că oamenii sunt dispuși să sacrifice din buget pentru promisiunea de sănătate. Dar ce primesc în schimb? De multe ori, doar un placebo ambalat frumos.

Atitudinea responsabilă

Ce e de făcut? Nu putem ignora suplimentele, dar nici nu trebuie să le transformăm în religie. O atitudine responsabilă presupune:

• Informare: Citește eticheta. Vezi ce conține. Întreabă medicul dacă are sens să iei acel produs.
• Prudență: Nu lua suplimente „după ureche”. Nu combina zeci de produse.
• Realism: Suplimentele nu vindecă. Ele pot, cel mult, să completeze o dietă.
• Priorități: Alimentația echilibrată, somnul și mișcarea sunt mai eficiente decât orice pastilă.

De ce continuă nebunia?

Pentru că suplimentele vând speranță. Într-o lume obosită, stresată, cu spitale aglomerate și medici greu accesibili, oamenii caută soluții rapide. O pastilă care promite „energie instant” sau „ficat detoxifiat” e mai atractivă decât un regim alimentar disciplinat. Industria a înțeles asta și exploatează la maximum anxietățile colective.

Hai să nu înghițim toate prostioarele…

Suplimentele alimentare sunt un fenomen social, economic și cultural. Ele reflectă frica de boală, dorința de control și credința în soluții rapide. Dar ele nu sunt medicamente. Sunt, de cele mai multe ori, doar „frecții la un picior de lemn”. Piața va continua să crească, pentru că promisiunea de sănătate vinde mai bine decât orice altceva.

Atitudinea corectă?

Să le privim cu scepticism, să le folosim doar când există recomandare medicală și să nu uităm că sănătatea reală nu vine dintr-o pastilă, ci dintr-un stil de viață responsabil.