Surpriză uriașă în sondaje: Care sunt cei mai mari patrioți din România. Topul partidelor politice răstoarnă așteptările

O recentă cercetare sociologică a scos la iveală date neașteptate cu privire la modul în care se raportează electoratul din România la ideea de patriotism. Deși iubirea de țară rămâne o constantă pentru marea majoritate a populației, simpatiile politice par să influențeze semnificativ intensitatea acestui sentiment. Contrar unor așteptări bazate pe retorica publică, studiul arată că, la nivel declarativ, campionii patriotismului sunt membrii electoratului PSD, urmați de liberali, în timp ce formațiunile care marșează pe discursuri naționaliste sau progresiste ocupă pozițiile următoare.

Cât de mult își iubesc românii țara

Conform datelor furnizate de Barometrul Informat.ro – INSCOP, sentimentul național este covârșitor pozitiv, relatează Mediafax. Studiul a stabilit că un procent impresionant de 88,2% dintre români declară că iubesc România și sunt mândri de țara lor. Raportat la polul opus, doar 5,7% dintre respondenți s-au poziționat în dezacord cu această afirmație.

Detaliind cifrele publicate online, se observă o adeziune puternică: 75% dintre cei intervievați s-au declarat total de acord cu afirmația „Iubesc România și sunt mândru de țara mea”. Alți 13,2% și-au exprimat un acord parțial, în timp ce segmentul indecișilor (nici de acord, nici în dezacord) este de 4,7%. La capătul scalei, doar 2,6% sunt în dezacord parțial, iar un procent infim de 3,1% manifestă un dezacord total. De asemenea, 1,4% dintre participanți nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Clasamentul patriotismului pe partide

Una dintre concluziile principale ale autorilor studiului este aceea că „patriotismul rămâne un liant identitar puternic pentru majoritatea populației României”. Cu toate acestea, nuanțele apar atunci când respondenții sunt împărțiți în funcție de opțiunile politice.

„Deși consensul este dominant, există și zone de nuanță (acordul parțial, indecișii, dezacordul) care arată că pentru o parte a societății atașamentul față de țară este prezent, dar condiționat de experiențe personale, realități socio-economice sau încrederea în instituții. Profilul politic evidențiază o polarizare interesantă: electoratul PSD și PNL declară un atașament aproape unanim față de ideea de patriotism, în timp ce simpatizanții USR exprimă un atașament mai temperat, ceea ce sugerează viziuni ușor diferite asupra identității naționale”, a explicat directorul INSCOP, Remus Ioan Ștefureac.

Cifrele concrete ale sondajului arată o ierarhie clară. Pe primul loc se situează simpatizanții PSD, 98% dintre aceștia declarând că iubesc România și sunt mândri de ea. Aceștia sunt urmați îndeaproape de votanții PNL, cu un procent de 93%. Surprinzător pentru unii analiști, simpatizanții AUR se află pe locul al treilea, cu 87%, în timp ce topul este închis de simpatizanții USR, cu 82%.

Explicația decalajului în cazul tinerilor și USR

Diferența de procente în cazul USR, dar și al generațiilor tinere, are explicații sociologice care țin de deschiderea către exterior și de globalizare.

„O explicație parțială este legată și de faptul ca tinerii între 18–29 de ani care se numără printre simpatizanții acestui partid (USR n.r.) se detașează destul clar față de restul populației printr-un nivel al patriotismului declarat ușor mai scăzut (73% față de 88% cât este media la nivelul populației totale) fenomen corelat probabil cu expunerea la mobilitate internațională, cultura digitală globalizată și o atitudine mai critică față de stat”, a precizat Remus Ioan Ștefureac.

Metodologia studiului

Cercetarea care stă la baza acestor concluzii a fost realizată riguros, datele fiind culese în perioada 20-26 iunie 2025. Metoda folosită a constat în interviuri telefonice pe bază de chestionar.

Volumul eșantionului a fost de 1150 de persoane, fiind unul simplu, stratificat și reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) ale populației neinstituționalizate a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Organizatorii proiectului au precizat că eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,9%, la un grad de încredere de 95%.