Tabloul unui dezastru iminent: 1,7 miliarde de euro în pericol din cauza birocrației și a proiectelor „fantomă”

România riscă penalități de peste 1,7 miliarde de euro din PNRR, în condițiile în care investițiile strategice în energie sunt blocate de proiecte reziliate, progres tehnic „zero” sau întârzieri majore. Un raportul de monitorizare semnat de ministrul Bogdan-Gruia Ivan la 1 aprilie 2026 dezvăluie un tablou critic: linia de finanțare pentru fabricile de panouri fotovoltaice a fost deja propusă pentru eliminare după eșecul contractelor, proiectele de hidrogen verde sunt în derivă cu termene la limita imposibilului, iar reformele legislative esențiale sunt sub amenințarea unor sancțiuni financiare masive. Deși anumite ținte de regenerabile au fost atinse pe hârtie, zeci de proiecte rămân „cu risc ridicat” din cauza incapacității administrative de a emite certificate de racordare și de a deconta plățile la timp.

Capacități de producție din surse regenerabile

Investiția destinată dezvoltării de noi capacități de producție de energie eoliană și solară are o alocare de 460 milioane de euro. Ținta stabilită pentru trimestrul al doilea din 2026 prevede instalarea și racordarea la rețea a unei capacități de cel puțin 950 MW.

Conform datelor incluse în document, au fost finalizate din punct de vedere tehnic 250 de proiecte, cu o capacitate totală de 1.227,17 MW și o valoare finanțată de peste 317 milioane de euro. Dintre acestea, 195 de proiecte, însumând 644,64 MW, au obținut certificate de racordare și sunt considerate fără risc. Alte 26 de proiecte, cu o capacitate de 197,64 MW, sunt finalizate și au punere în funcțiune, dar așteaptă emiterea certificatelor de racordare, fiind încadrate la risc scăzut.

Un număr de 29 de proiecte, cu o capacitate totală de 384,89 MW, sunt finalizate din punct de vedere tehnic, dar nu au obținut încă punerea în funcțiune și certificatele de racordare, fiind considerate cu risc ridicat. În același timp, 9 proiecte aflate în curs de finalizare, cu o capacitate de 265,90 MW, prezintă un risc major de a nu respecta termenul stabilit.

În etapa de achiziții se află 47 de proiecte, dintre care 42 sunt neconforme sau au fost reziliate. Plățile efectuate până în prezent se ridică la aproximativ 109,7 milioane de euro.

Documentul, care va fi discutat în ședința de azi a Executivului, menționează mai multe dificultăți: durata mare de procesare a cererilor de transfer de către Banca Europeană de Investiții, întârzieri în acordarea avansurilor, perioade extinse de testare tehnică, necesitatea întăririi rețelei electrice și durata mare de emitere a certificatelor de racordare.

Producția de hidrogen verde

Investiția în producția de hidrogen verde beneficiază de o alocare de 86,5 milioane de euro. Ținta aferentă prevede instalarea unor electrolizoare cu o capacitate totală de cel puțin 45 MW până în trimestrul al treilea din 2026.

În prezent, sunt în implementare 7 proiecte, cu o capacitate totală de 89,92 MW. Stadiul de execuție diferă semnificativ între proiecte. Două proiecte au un progres de peste 40%, unul depășește 70%, în timp ce trei proiecte nu au înregistrat progres, după ce au fost inițial reziliate și ulterior repuse în drepturi prin decizii ale instanței.

Două dintre proiecte sunt dezvoltate de OMV Petrom și au un progres de aproximativ 40%. Conform documentului, livrarea și instalarea echipamentelor la rafinăria Petrobrazi sunt programate până la 31 august 2026.

Printre problemele identificate se numără întârzierile în livrarea electrolizoarelor, dificultăți în execuția lucrărilor de fundație și durata mare a testelor impuse de operatorii de rețea. Plățile efectuate până în prezent sunt de aproximativ 7,8 milioane de euro.

Centrale de cogenerare

Investiția privind construirea de centrale de cogenerare pentru sistemele de încălzire centralizată are o alocare de peste 86 milioane de euro și include două proiecte, la Constanța și Arad.

La Constanța, proiectul are o capacitate de 52 MWe și un progres declarat de 69%. Verificările efectuate în teren indică un progres real mai mic. Lucrările de construcție sunt avansate, echipamentele principale au fost livrate, iar montajul este programat pentru perioada martie–mai 2026. Există documentații pentru racordarea la rețeaua electrică, aflate în analiză.

La Arad, proiectul are o capacitate de 31,2 MWe și un progres general de 76,4%. Cu toate acestea, montajul echipamentelor de cogenerare nu a început, ceea ce crește riscul de întârziere.

Plățile totale pentru această investiție depășesc 102 milioane de euro.

Producția de celule și panouri fotovoltaice

Investiția destinată dezvoltării capacităților de producție pentru celule și panouri fotovoltaice, cu o alocare de 50 de milioane de euro, nu mai este în implementare. Ambele proiecte contractate au fost reziliate la solicitarea beneficiarilor, unul invocând încetarea producției.

Ministerul Energiei a solicitat inițierea procedurii de eliminare a acestei investiții din PNRR. Nu au fost efectuate plăți în cadrul acestei componente.

Capacități de stocare a energiei

Investiția în capacități de stocare a energiei electrice are o alocare de 80 de milioane de euro și o țintă de cel puțin 240 MW instalați.

În prezent, sunt în implementare 9 proiecte, cu o capacitate totală de peste 1.170 MWh. Unele proiecte au un progres de peste 90%, în timp ce altele se află în stadii incipiente, cu procente de 1–2%.

Două proiecte sunt în etapa de achiziții, iar unul nu a demarat procedurile. Printre dificultățile menționate se numără condițiile meteorologice nefavorabile, care au afectat lucrările de fundație.

Plățile efectuate până în prezent se ridică la aproximativ 16,1 milioane de euro.

Eficiența energetică în industrie

Investiția în eficiența energetică în sectorul industrial are o alocare de 64 de milioane de euro. Ținta, care prevedea finalizarea a cel puțin 30 de proiecte, a fost atinsă până la finalul anului 2025, fiind finalizate 32 de proiecte.

Există însă 9 proiecte care au primit prelungiri până la 31 martie 2026, dintre care 4 prezintă risc de nefinalizare.

Plățile totale depășesc 19,5 milioane de euro.

Reforma pieței de energie electrică

România continuă implementarea reformelor din sectorul energetic, cu termene clare stabilite pentru 2026 și cu riscuri financiare semnificative în cazul neîndeplinirii jaloanelor. Măsurile vizează schimbări ample în piața de energie electrică, dezvoltarea hidrogenului din surse regenerabile și transformarea sistemelor de încălzire și răcire. Documentele oficiale arată un progres parțial, dar și întârzieri și etape încă în lucru.

Una dintre principalele reforme urmărește reducerea utilizării cărbunelui și creșterea producției din surse regenerabile. Pentru acest obiectiv, autoritățile trebuie să asigure un cadru legislativ care să atragă investiții private și să faciliteze funcționarea pieței.

Termenul pentru intrarea în vigoare a actelor normative este trimestrul al doilea din 2026. Penalizarea estimată în caz de eșec depășește 770 de milioane de euro.

Un element central al reformei îl reprezintă introducerea contractelor pentru diferență. Acestea devin mecanismul principal de sprijin pentru producția de energie regenerabilă. Cadrul legal a fost deja adoptat prin modificări ale legislației existente și prin hotărâri de guvern care stabilesc modul de funcționare al sistemului. Următorul pas este consolidarea acestui mecanism ca instrument dominant de finanțare, înlocuind treptat modelul bazat pe costuri de investiție.

În paralel, producătorii de energie pot negocia direct contracte de vânzare a energiei electrice. Această posibilitate există deja în legislație, iar reglementările recente au introdus și mecanisme pentru certificarea originii energiei regenerabile.

Un alt obiectiv este reducerea birocrației pentru investiții. Autoritățile au introdus platforme digitale și proceduri integrate pentru obținerea licențelor. Au fost stabilite termene mai scurte pentru răspunsuri administrative, iar aprobarea tacită a fost introdusă ca soluție în cazul întârzierilor. În continuare, autoritățile trebuie să demonstreze că aceste măsuri reduc efectiv durata proceselor, prin comparație cu situația din 2021.

Energia eoliană offshore

România a creat pentru prima dată un cadru legal pentru dezvoltarea energiei eoliene offshore în Marea Neagră. Legea adoptată stabilește regulile pentru concesionarea perimetrelor maritime și pentru dezvoltarea proiectelor.

Autoritățile lucrează la mai multe documente esențiale: identificarea zonelor disponibile, contractele de concesiune, regulamentele de autorizare și schemele de sprijin. De asemenea, sunt în curs planuri pentru dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și pentru simplificarea procedurilor administrative.

Prima producție de energie offshore este estimată pentru 2032, însă acest termen depinde de finalizarea etapelor pregătitoare până în 2026. În prezent, majoritatea acestor documente sunt încă în lucru sau în faza de consultare.

Participarea consumatorilor la piață

Reforma include și introducerea mecanismelor de răspuns la cerere. Consumatorii, inclusiv cei industriali, pot participa la echilibrarea sistemului energetic prin ajustarea consumului. Cadrul legal există, iar reglementările au fost detaliate prin ordine ale autorității de reglementare.

Dezvoltarea hidrogenului regenerabil

Un alt jalon important vizează crearea unui cadru complet pentru utilizarea hidrogenului din surse regenerabile. Termenul este trimestrul al treilea din 2026, iar penalizarea estimată depășește 970 de milioane de euro.

Autoritățile au început elaborarea reglementărilor necesare pentru utilizarea hidrogenului, inclusiv în transport. Se pregătește un ordin comun care va stabili condițiile pentru amplasarea stațiilor de alimentare și pentru gestionarea riscurilor asociate.

În paralel, mai multe norme tehnice au fost finalizate, dar nu au fost încă aprobate. Acestea vizează autorizarea echipamentelor, siguranța instalațiilor și standardele de funcționare. Lipsa aprobării întârzie dezvoltarea sectorului.

Se lucrează și la introducerea garanțiilor de origine pentru hidrogen și gaze regenerabile. Autoritatea de reglementare a început procedurile pentru elaborarea acestor reguli, dar procesul este în desfășurare.

Decarbonizarea încălzirii și răcirii

Reforma sistemelor de încălzire și răcire are termen în trimestrul al doilea din 2026 și implică schimbări structurale.

Autoritățile au clarificat responsabilitățile între nivelul central și cel local. Furnizorii de termoficare sunt obligați să respecte reguli de guvernanță corporativă, inclusiv selecția transparentă a managementului și evaluarea performanței.

În ceea ce privește biomasa, legislația actuală introduce reguli stricte pentru exploatarea pădurilor și pentru utilizarea resurselor. Sistemul digital de trasabilitate permite urmărirea lemnului de la recoltare până la utilizatorul final, ceea ce limitează utilizarea ilegală.

Politicile energetice urmăresc reducerea dependenței de biomasa forestieră și creșterea ponderii altor surse regenerabile. Au fost stabilite ținte pentru creșterea anuală a utilizării energiei regenerabile în industrie și în sistemele de încălzire.

Un element nou este cadrul pentru dezvoltarea biometanului. Acesta permite injectarea gazului regenerabil în rețelele existente și stabilește reguli clare pentru producători și furnizori.

Rolul prosumatorilor

Legislația permite consumatorilor să producă energie și să vândă surplusul în rețea. Există două mecanisme: compensarea cantitativă pentru instalațiile mici și decontarea la preț de piață pentru cele mai mari.

Prosumatorii beneficiază de facilități fiscale și de proceduri simplificate de conectare la rețea. De asemenea, legislația introduce conceptul de prosumatori colectivi, care permite asociațiilor de proprietari să producă și să distribuie energie.

Autoritățile pregătesc extinderea acestor reguli pentru a include consumatorii vulnerabili și pentru a asigura acces nediscriminatoriu.

Total penalități financiare sub risc: ~1,8 miliarde Euro