Tarifele impuse de Trump pentru Groenlanda: Care este opțiunea „bazooka” a Europei pentru a riposta?

După amenințările tarifare la adresa Europei, Trump își reînnoiește oferta pentru Groenlanda într-un mesaj către Norvegia, în timp ce UE analizează represalii.

După ce președintele Statelor Unite, Donald Trump, a amenințat cu un război comercial împotriva țărilor europene care se opun tentativei sale de a achiziționa Groenlanda, Europa ia acum în calcul activarea unei „bazooka comerciale” – un instrument puternic, pe mai multe niveluri, din arsenalul său de descurajare economică, scrie Al Jazeera.

Norvegia afirmă că prim-ministrul său a primit un mesaj din partea lui Trump, în care acesta sugerează că refuzul Oslo-ului de a-i acorda Premiul Nobel pentru Pace este cel puțin parțial responsabil pentru poziția sa. Începând cu 1 iunie anul acesta, tariful ar urma să fie majorat la 25%, a declarat Trump. „Acest tarif va fi datorat și plătibil până în momentul în care se va ajunge la un acord pentru achiziția completă și totală a Groenlandei”, a scris Trump. „Statele Unite încearcă să realizeze această tranzacție de peste 150 de ani. Mulți președinți au încercat, și pe bună dreptate, dar Danemarca a refuzat întotdeauna.”

Liderii Danemarcei și Groenlandei au declarat în repetate rânduri că teritoriul autonom al Regatului Danemarcei nu este de vânzare, iar demonstrațiile recente de pe insulă s-au opus demersului lui Trump de a o cumpăra.

De ce vrea SUA să cumpere Groenlanda?

Interesul Statelor Unite este unul de lungă durată: după achiziționarea Alaskăi în 1867, secretarul de stat William Seward a încercat fără succes să cumpere Groenlanda. În 1946, președintele Harry Truman a oferit în secret Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru Groenlanda, însă Copenhaga a refuzat, iar propunerea a devenit publică abia decenii mai târziu.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, SUA au ocupat insula și au construit facilități militare, menținând și astăzi o prezență prin baza spațială Pituffik.

Groenlanda, o insulă arctică slab populată, cu aproximativ 56.000 de locuitori – majoritatea indigeni inuiți – este situată geografic în America de Nord, dar aparține politic Danemarcei, ceea ce o face parte a Europei. Groenlanda s-a retras din Comunitatea Europeană (CE/UE) în 1985, după obținerea autonomiei interne, dar menține o asociere specială cu UE ca Țară și Teritoriu de Peste Mări (OCT), care oferă acces limitat la piața internă și cetățenie europeană locuitorilor săi prin Danemarca.

Poziția sa între Oceanul Arctic și Atlanticul de Nord oferă cele mai scurte rute aeriene și maritime între America de Nord și Europa, ceea ce o face esențială pentru operațiunile militare americane și sistemele de avertizare timpurie, în special în zona dintre Groenlanda, Islanda și Marea Britanie, potrivit administrației Trump.

Economia Groenlandei se bazează în principal pe pescuit, iar localnicii se opun exploatării miniere la scară largă. Nu există extracție de petrol sau gaze, însă insula dispune de depozite importante de minerale, inclusiv pământuri rare, esențiale pentru fabricarea tehnologiilor moderne, de la smartphone-uri la avioane de luptă. Astfel, Groenlanda a atras un interes tot mai mare din partea marilor puteri, pe măsură ce schimbările climatice deschid noi rute de navigație în Arctica.

Cum a reacționat Europa la amenințarea tarifară a lui Trump?

Multe state europene doresc să urmeze mai întâi căi diplomatice în relația cu SUA, înainte de a răspunde cu tarife proprii, dar nu exclud această opțiune.

„Prioritatea noastră este dialogul, nu escaladarea. Uneori, cea mai responsabilă formă de leadership este reținerea”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Olof Gill. Totuși, acesta a avertizat că „UE are instrumente la dispoziție și este pregătită să reacționeze în cazul în care tarifele amenințate vor fi impuse”.

Cei 27 de membri ai UE s-au reunit duminică într-o ședință de urgență pentru a discuta răspunsul la amenințarea lui Trump.

Într-o declarație comună emisă în aceeași zi, cele opt țări vizate de noile tarife au afirmat că „sunt pe deplin solidare” cu Danemarca și cu poporul Groenlandei, teritoriu danez semi-autonom.

„Continuând procesul început săptămâna trecută, suntem pregătiți să ne angajăm într-un dialog bazat pe principiile suveranității și integrității teritoriale, pe care le susținem ferm”, au transmis Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Regatul Unit.

„Amenințările tarifare subminează relațiile transatlantice și riscă să declanșeze o spirală periculoasă. Vom rămâne uniți și coordonați în răspunsul nostru. Suntem angajați în apărarea suveranității noastre.”

Într-un discurs adresat națiunii, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Regatul Unit consideră Groenlanda parte a Danemarcei, iar viitorul acesteia trebuie decis exclusiv de Groenlanda și Danemarca.

„Aplicarea de tarife aliaților pentru protejarea securității colective a NATO este complet greșită. Vom aborda acest subiect direct cu administrația SUA”, a spus Starmer, adăugând însă că, deocamdată, nu susține introducerea unor tarife de retorsiune. „Un război tarifar nu este în interesul nimănui.”

Cancelarul german Friedrich Merz a cerut și el dialog, avertizând că un război comercial ar afecta ambele maluri ale Atlanticului. „Vrem să evităm orice escaladare, dacă este posibil”, a spus Merz, fără a exclude totuși utilizarea tarifelor ca ultimă soluție.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au transmis mesaje identice pe platforma X: „Tarifele ar submina relațiile transatlantice și ar risca o spirală descendentă periculoasă. Europa va rămâne unită, coordonată și angajată în apărarea suveranității sale.”

Unii lideri europeni au adoptat însă un ton mai ferm, cerând activarea unui instrument economic nefolosit până acum, conceput pentru a contracara presiunile economice din partea statelor din afara UE.

Ministrul de externe al Țărilor de Jos, David van Weel, a declarat într-un interviu televizat: „Este șantaj ceea ce face… și nu este necesar. Nu ajută alianța NATO și nu ajută nici Groenlanda.”

„Instrumentul Anti-Coerciție (ACI), creat exact pentru astfel de situații, trebuie folosit acum”, a scris pe X europarlamentarul german Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European.

Potrivit presei, și președintele francez Emmanuel Macron a cerut activarea ACI, cunoscut și sub numele de „bazooka comercială”.

Ce este ACI, sau „bazooka comercială”?

„Bazooka comercială” este un mecanism juridic propus de UE la finalul lui 2021 și adoptat în 2023, pentru a proteja statele europene de presiuni economice exercitate de țări din afara Uniunii. În primul său mandat, Trump a declanșat un război comercial cu mai mulți parteneri importanți ai SUA, inclusiv UE, impunând tarife la oțel și aluminiu.

În decembrie 2021, China a blocat importurile din Lituania, ca represalii pentru deschiderea unui birou de reprezentare taiwanez la Vilnius. Blocada a afectat și alte state UE ale căror produse conțineau componente lituaniene.

Deși a fost gândit mai degrabă pentru cazuri precum China, ACI permite UE să limiteze accesul companiilor americane pe piața europeană, să impună taxe suplimentare, să restricționeze investițiile și să excludă firmele americane de la contracte publice.

Ce efect ar putea avea ACI?

UE are un excedent comercial semnificativ în comerțul cu bunuri față de SUA, dar un deficit în servicii. În 2024, UE a exportat bunuri de peste 531 miliarde de euro către SUA, în timp ce a importat de 333 miliarde de euro.

„Restricționarea marilor companii tech americane ar fi extrem de dureroasă pentru SUA”, spun economiștii, însă măsurile ar avea efecte negative și asupra consumatorilor europeni, prin prețuri mai mari și opțiuni limitate.

Ce va alege Europa?

Presa financiară britanică relatează că UE analizează impunerea unor tarife de 93 de miliarde de euro asupra produselor americane.

Totuși, analiștii consideră că folosirea „bazooka”-ei este puțin probabilă, Germania preferând negocierile. „Cel mai probabil, vor prevala soluțiile moderate”, a declarat economistul Mohit Kumar, sugerând că un compromis ar putea include drepturi exclusive asupra mineralelor și o prezență militară sporită a SUA în Groenlanda, fără a-i schimba suveranitatea.